Descoperirea îngrijorătoare făcută de oamenii de știință în legătură cu dieta ketogenică
0Un nou studiu realizat de oamenii de știință de la UTHealth San Antonio arată că dietele ketogenice pot grăbi îmbătrânirea inimii și a rinichilor. Concluziile îngrijorătoare au fost făcute publice în Science Advances, relatează Medical News Today.
Având în vedere faptul că o mulțime de oameni se confruntă cu probleme de greutate, unele persoane încearcă să scape de acestea cu ajutorul dietelor, precum cele ketogenice.
Dieta ketogenică este un regim alimentar bogat în grăsimi și sărac în carbohidrați. Savanții care au realizat perezentul studiu au acordat o atenție deosebită dietelor ketogenice, făcând experimente pe șoareci pentru a stabili efectele acesteia asupra sănătății. Ba mai mult, cercetătorii voiau în primul rând să afle dacă regimul alimentar joacă un rol în senescența celulară.
Recomandările FDA
Potrivit descoperirilor lor, comparând șoarecii care au adoptat o dietă ketogenică cu rozătoarele care făceau parte dintr-un grup de control, șoarecii care au urmat respectivul regim alimentar au prezentat rate mai mari de îmbătrânire a organelor.
Printre macronutrienții de încredere pe care se axează cei care țin dieta keto se numără:
- 55 până la 60% din calorii din grăsimi
- 30 până la 35% din calorii din proteine
- 5 până la 10% din calorii din carbohidrați (20 până la 50 de grame de carbohidrați).
Administrația americană pentru Alimente și Medicamente (FDA) sugerează ca sub 10% din calorii să fie provenite din grăsimi saturate, adică grăsimile din carnea de vită, unt și carnea de porc. În aceeași ordine de idei, FDA susține că o importantă deosebită ar trebui acordată alimentelor care constituie o sursă de grăsimi nesaturate, precum peștele, avocado și nucile, întrucât acestea pot fi de ajutor în ceea ce privește ținerea sub control a colesterolului.
Mai mult, conform FDA, oamenii ar trebui să consume 275 de grame de carbohidrați pe zi, valoare mult mai mare decât cea recomandată în cazul dietei ketogenice.
Acumulare de celulele senescente
În cadrul acestui studiu au fost analizate efectele consumului unei diete bogate în grăsimi la șoareci. Astfel, șoarecii din grupul de control au avut o dietă alcătuită în proporție de 17% din grăsimi, 25% din proteine și 58% din carbohidrați.
Celelalte rozătoare au consumat un aliment care conținea 84% grăsimi nesaturate și 14% grăsimi saturate. Astfel, șoarecii din acest grup au avut o dietă alcătuită în proporție de 90,5% din grăsimi (cu mult mai mult decât în cazul dietei keto standard), 9,2% din proteine și doar 0,3% din carbohidrați.
Rozătoarele au urmat dietele stabilite între 35 și 42 de zile și le-au continuat timp de 7 sau 21 de zile. Ulterior, oamenii de știință au eutanasiat șoarecii și i-au examinat.
Oamenii de știință au urmărit o serie de markeri privind sănătatea șoarecilor, cum ar fi cetonele, glucoza, sensibilitatea la insulină, trigliceridele, LDL și HDL. Totodată, ei au examinat mostre prelevate din inimă, ficat și rinichi pentru a depista eventuale leziuni.
Savanții au remarcat faptul că, în cazul unor organe importante – cum ar fi inima și rinichii, dieta ketogenică a contribuit la îmbătrânirea celulară.
În cazul șoarecilor care au avut o dietă bogată în grăsimi, cercetătorii au identificat o acumulare de celulele senescente, adică celule care au încetat să se mai divizeze și nu mor.
De asemenea, oamenii de știință au dorit să vadă diferențele dintre șoarecii care au avut o dietă bogată în grăsimi cu cei care au urmat o altă dietă ketogenică. Astfel, ei au supus rozătoarele unui test cu unt de cacao ( 40% de grăsimi nesaturate și 60% grăsimi saturate).
„Îmbătrânire celulară și disfuncții la nivelul unor organe critice”
În cazul celor testați cu untul de cacao, au fost identificate semne de deteriorare a organelor și de senescență celulară. Ulterior, cercetătorii au descoperit că procesul de senescență celulară era asociat cu proteinele AMPK și p53.
O altă curiozitate a oamenilor de știință a fost aceea de a afla dacă senescența celulară poate fi reversibilă. Astfel, au analizat mai mulți șoareci cu o dietă ketogenică, au verificat biomarkerii lor și au observat că, în timp, markerii de îmbătrânire celulară au scăzut după ce au renunțat la dietă.
În timp ce dietele ketogenice pot avea efecte neplăcute, studiul indică faptul că există posibilitatea ca acest lucru să fie gestionat fie prin medicamente care blochează anumite proteine, fie prin respectarea dietei la anumite intervale de timp.
„Constatările sunt semnificative, deoarece oferă o înțelegere mecanică a modului în care dietele ketogenice pe termen lung pot duce, potențial, la îmbătrânire celulară și disfuncții la nivelul unor organe critice precum rinichii și inima”, a declarat Scott Keatley, dietetician și proprietar al unui cabinet privat de nutriție din New York, neimplicat în acest studiu.
„Acest lucru subliniază necesitatea de a lua în considerare cu atenție timpul și structura dietei atunci când se recomandă dietele ketogenice, în special pentru pacienții cu probleme existente la nivelul organelor sau pentru cei cu risc de boli cronice”, a mai adăugat Keatley.
„Este important ca cititorii să înțeleagă că, deși dietele ketogenice au beneficii dovedite, în special în gestionarea epilepsiei și în promovarea pierderii în greutate ca o dietă restrictivă din punct de vedere caloric, efectele pe termen lung ale acestora nu sunt încă pe deplin înțelese și ar putea include riscuri semnificative pentru sănătate”, a declarat Keatley. „Oricine ia în considerare o astfel de dietă ar trebui să o facă sub îndrumare medicală”.
Se încarcă comentariile...
