Statul român, în gardă. Preluarea Napolact de grupul maghiar Bonafarm, sub lupa instituțiilor de securitate
0Preluarea brandului Napolact de către grupul maghiar Bonafarm, de la actualul deținător FrieslandCampina România, a stârnit un val de preocupări în interiorul statului român, potrivit unor surse guvernamentale din zona economică.
Deși Consiliul Concurenței a fost primul care a semnalat potențialul impact asupra pieței locale a lactatelor, reacțiile nu s-au oprit la nivelul competiției comerciale. Conform acelorași surse, mai multe instituții esențiale ale statului, inclusiv Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Informații Externe (SIE) și Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), analizează cu rezervă implicațiile tranzacției.
Burduja cere blocarea tranzacției
„O investiție realizată de Bonafarm în România nu poate fi evaluată ca o simplă decizie de afaceri a unei companii private, ci trebuie analizată ca o potențială extensie a strategiei unui stat ale cărui politici au intrat frecvent în conflict cu principiile Uniunii Europene și interesele naționale ale României,” declara, de curând, Sebastian Burduja, consilier al premierului Ilie Bolojan.
Mai precis, Burduja a cerut oficial o analiză riguroasă din partea CEISD, completată de avize de la SRI și SIE, conform informațiilor din zona executivă, apropiate de dosar. Solicitarea sa vine în contextul unor îngrijorări publice crescânde legate de rolul strategic al unor investiții transfrontaliere în sectoare considerate esențiale pentru securitatea națională.
Un alt argument invocat de Burduja vizează valoarea strategică a companiei: Napolact operează două mari unități de producție, în Cluj-Napoca și Târgu Mureș, și are aproximativ 400 de angajați. Conform Hotărârii CSAT nr. 73/2012 și Regulamentului UE 2019/452, producătorii majori din industria agroalimentară sunt considerați parte din infrastructura critică națională.
Astfel, orice preluare de către un grup străin cu legături politice controversate trebuie tratată cu maximă prudență. În plus, Burduja a invocat riscul ca Bonafarm, odată intrat pe piața locală, să beneficieze de tratament preferențial prin conexiunile sale politice, fapt ce ar putea afecta concurența loială și echilibrul pieței agroalimentare din România.
Consiliul Concurenței: Piață fragmentată, branduri puternice, echilibru instabil
În Raportul privind evoluția concurenței în sectoare-cheie, Consiliul Concurenței semnalează că piața lactatelor din România este una „puternic fragmentată”, iar costurile de producție sunt relativ similare între jucători. În acest context, achiziția unui brand precum Napolact de către un grup internațional cu resurse consistente ar putea dezechilibra ecosistemul competitiv local, transmit surse din piață.
Deși raportul nu blochează în mod explicit tranzacția, atrage atenția asupra nevoii unei monitorizări stricte și a unei analize de impact detaliate asupra concurenței.
Bonafarm și „umbrela” politică a lui Sándor Csányi
Bonafarm este cel mai mare grup agroalimentar din Ungaria și este controlat de Sándor Csányi, președinte OTP Bank și, potrivit Forbes Ungaria, cel mai bogat cetățean al țării, cu o avere estimată la peste 1 miliard de euro. Csányi este cunoscut pentru relațiile sale apropiate cu premierul Viktor Orbán, lucru confirmat frecvent în presa internațională.
Sub conducerea sa, OTP Bank și gigantul energetic MOL au consolidat poziții puternice în Europa de Est, inclusiv în România. Potrivit presei maghiare și unor think tank-uri internaționale, OTP Bank ar fi fost implicată în mecanisme de evitare a sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, prin operațiuni intermediate de filiale din Asia Centrală. Ucraina a reacționat listând OTP printre entitățile considerate „susținători ai războiului”, ca urmare a menținerii operațiunilor sale în Federația Rusă.
Tot Sándor Csányi a fost protagonistul unui scandal internațional în 2023, când, în calitate de președinte al Federației Maghiare de Fotbal, a solicitat UEFA permisiunea de a afișa simbolul revizionist al „Ungariei Mari” la meciurile naționalei. Cererea a fost respinsă categoric, iar UEFA a avertizat asupra riscurilor de escaladare politică.
Oficial, grupul Bonafarm este condus de fratele său, Attila Csányi, însă expansiunea acestuia în România este percepută ca parte a unei strategii de consolidare a influenței economice a Budapestei în regiune. În acest context, preluarea unui brand cu simbolistică regională precum Napolact ridică întrebări nu doar comerciale, ci și legate de autonomie economică și stabilitate strategică.
Potrivit surselor din domeniul securității economice, acesta este principalul motiv de reținere strategică: „Există un precedent clar în care investițiile controlate de cercuri apropiate de guvernul ungar au fost utilizate ca vehicule geopolitice în regiune”, afirmă o sursă sub protecția anonimatului.
Reacție politică din Cluj: „Interesul național nu este negociabil”
La începutul lunii august, deputatul PSD de Cluj, Remus Lăpușan, a transmis public o poziție fermă privind preluarea Napolact de către grupul maghiar Bonafarm, afirmând că „interesul național nu este negociabil” și că fermierii din Ardeal nu trebuie să devină victime colaterale ale unei tranzacții internaționale. Potrivit acestuia, aproximativ 30.000 de litri de lapte sunt procesați zilnic în fabricile Napolact din Cluj-Napoca și Târgu Mureș, lapte colectat de la peste 1.100 de fermieri români.
Lăpușan avertiza că, în urma preluării, noul acționar ar putea schimba politica de aprovizionare, optând pentru materie primă din alte state europene, inclusiv Ungaria, ceea ce ar însemna pierderea pieței de desfacere pentru numeroși producători locali. El cerea statului român să intervină ferm pentru a proteja lanțul economic actual, precum și simbolistica brandului Napolact în Ardeal.
De altfel, deputatul solicita garanții clare că laptele românesc va rămâne materia primă de bază pentru fabricile din România, că standardele impuse nu vor exclude micii producători, că prețurile negociate vor respecta interesele fermierilor locali, că unitățile de producție vor rămâne funcționale în Cluj și Mureș, iar rețetele tradiționale nu vor fi înlocuite cu produse standardizate. În viziunea sa, menținerea specificului local și a gamei BIO este esențială nu doar pentru identitatea Napolact, ci și pentru siguranța alimentară și echilibrul socio-economic al regiunii.
Amintim că grupul olandez Royal FrieslandCampina a anunțat, la finalul lunii iulie 2025, că își vinde operațiunile din România către grupul maghiar Bonafarm, controlat de Sandor Csányi. Tranzacția, estimată să se finalizeze până la sfârșitul anului, include brandul Napolact, fabricile din Cluj-Napoca și Târgu Mureș, precum și cei aproximativ 400 de angajați ai companiei.
FrieslandCampina a motivat retragerea prin lipsa de sinergii între subsidiara românească și restul operațiunilor europene, declarând că, deși performanța locală a fost solidă, aceasta nu contribuie la valorificarea laptelui colectat de la membrii cooperativei olandeze. „Cu Bonafarm Group ca nou proprietar, afacerea din România este în mâini bune”, au transmis reprezentanții companiei.
De cealaltă parte, Attila Csányi, CEO Bonafarm, a anunțat planuri de investiții în extinderea capacității de producție, menținerea colaborărilor locale și consolidarea poziției brandului Napolact. Grupul Bonafarm activează în agricultură, procesare alimentară și vinificație și este parte dintr-un conglomerat de afaceri cu influență semnificativă în regiune, atât economică, cât și politică.
Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) urmează să se pronunțe oficial în perioada următoare, iar concluziile ar putea influența decisiv soarta tranzacției. În funcție de avizele obținute, autoritățile române pot aproba sau bloca preluarea Napolact, invocând inclusiv criterii de securitate națională. Până atunci, cazul rămâne un test major pentru modul în care statul român își protejează interesele strategice în fața unor investiții cu potențial geopolitic.
Se încarcă comentariile...
