Cele mai infecte obiecte din jurul nostru şi ce microbi ne pot transmite

Locuinţele noastre sunt un mediu încărcat de microorganisme inofensive organismului uman, făcând parte din spectrul de bacterii care trăiesc în corpul nostru, dar şi de microbi care pot provoca infecţii neplăcute ori chiar grave. Depinde de fiecare dintre noi cum menţinem echilibrul dintre bacteriile bune şi cele periculoase, printr-o igienă exemplară atât personală, cât şi a locuinţei.

În urma unor cercetări recente legate de igiena locuinţei, s-a constatat că cele mai infecte obiecte din casă nu sunt vasul de toaletă ori coşul de gunoi, ci prosoapele, atât cele de baie, cât şi cele de bucătărie. 

Acestea sunt obiectele de uz casnic cu cea mai mare încărcătură microbiană, care pot pune în pericol sănătatea întregii familii. Explicaţia este simplă: în primul rând, prosoapele reţin umezeala, ceea ce permite bacteriilor să supravieţuiască şi să se acumuleze în ele, iar în al doilea rând, acestea sunt folosite în încăperile cu cei mai mulţi microbi, adică baia şi bucătăria.

Un studiu realizat de igienişti americani a descoperit bacterii coliforme, adică bacteriile prezente de obicei în materiile fecale şi care pot provoca toxiinfecţii alimentare şi diaree, pe 89% dintre prosoapele de bucătărie şi bacteria E. coli pe 25,6% dintre prosoape. Cârpele de bucătărie cu care ne ştergem pe mâini pot găzdui germeni infecţioşi, deoarece pot veni în contact cu alimente contaminate. În privinţa prosoapelor de baie, acestea pot răspândi virusuri sau bacterii mai multor membri ai familiei, dacă aceştia utilizează aceleaşi prosoape. 

Specialiştii spun că prosoapele de baie trebuie folosite cu grijă. Nu trebuie lăsate să stea umede, pentru a nu favoriza dezvoltarea bacteriilor, şi e bine să nu fie folosite aceleaşi prosoape pentru corp ca şi pentru faţă, pentru a nu favoriza transmiterea unor infecţii ale pielii sau infectarea pe cale bucală cu germeni fecali. Trebuie atenţie sporită şi în folosirea şervetelor de bucătărie şi a cârpelor de curăţat. Ele nu trebuie utilizate pentru mai multe scopuri, într-un mod care ar favoriza contaminările, de exemplu, să fie folosită aceeaşi cârpă pentru a şterge pantofii şi pentru a şterge apoi un copil care s-a murdărit cu mâncare. 

*Prosoapele sunt pepiniere de microbi Sursa ampress.ro

Prosoapele murdare trebuie păstrate separat de alte rufe, trebuie puse la uscat, astfel încât să nu rămână umede în timp ce aşteaptă să fie spălate. Trebuie spălate cel puţin o dată pe săptămână, la temperatură înaltă, de 90 grade Celsius. Este util să folosim un detergent cu dezinfectant, care omoară bacteriile, dar şi înălbitori cu clor pentru rufele albe care distrug şi bacteriile.

Fiecare membru al familiei trebuie să aibă propriul său de baie, mai ales în cazul în care cineva este bolnav. De altfel, în aceste cazuri, este obligatoriu să luăm măsuri stricte de igienă personală şi a locuinţei. Este imperativ să facem frecvent curat în casă, eventual să facem dezinfecţie cu substanţe pe bază de clor. 

”Metodele acestea de curăţenie care înseamnă spălat, măturat, aerisit, ventilat, trebuie executate cât mai frecvent posibil. În casele cu mulţi membri de familie sau acolo unde există un pacient bolnav cu anumite afecţiuni riscă să transmită agenţii patogeni membrilor de familie se aplică şi măsuri de dezinfecţie, adică de completare a curăţeniei curente care se face prin spălare, ventilare, măturare, aspirare cu anumite substanţe chimice. Sunt cele pe care noi le găsim în comerţ, pe bază de clor, care pot fi folosite începând cu igiena mâinii, până la igiena veselei, fără niciun fel de restricţie dacă se folosesc în anumite concentraţii”, spune medicul buzoian Carmen Scântei.

Telefoanele şi banii, printre cele mai insalubre obiecte din jurul nostru

Studii privind igiena publică făcute la nivel mondial au demonstrat că tastatura unui computer sau laptop poate fi adesea mult mai murdară şi plină de microbi decât vasul de toaletă. O mare încărcătură microbiană o are şi telefonul mobil, care a devenit un accesoriu aproape indispensabil omului. Acesta are de peste zece ori mai mulţi microbi decât scaunul sau capacul de la toaletă, pe el descoperindu-se culturi de salmonella, stafilococul auriu şi E.coli. Telefoanele mobile şi ceasurile sunt curăţate rar, deşi au peste 1.000 de tipuri diferite de bacterii. 

* Telefoanele conţin foarte multe bacterii  Sursa listebaz.com

Multe persoane vorbesc la telefon chiar şi în timp ce stau pe scaunul de WC. De aceea, specialiştii de la Direcţia de Sănătate Publică recomandă ca aceste obiecte să fie şterse cel puţin o dată pe zi cu un şerveţel umed, un dezinfectant, cu alcool sanitar, sau spray anti-bacterian. Sfatul epidemiologilor este de a se evita împrumutarea telefonului între prieteni, pentru a vedea poze, a asculta melodii sau a-şi nota numere de telefon, pentru a nu contribui la infectarea aparatului.

Printre cele mai pline de bacterii obiecte sunt clanţele uşilor, care adună aproximativ 8.643 bacterii pe ţol pătrat, în timp ce ecranele tactile ale bancomatelor. Chiar şi farfuria de mâncare a animalului de companie are mai puţini germeni, însumând în jur de 2.110 bacterii pe o suprafaţă de 6,45 centimetri pătraţi, iar blatul de bucătărie adună 1.736 microbi pe aceeaşi suprafaţă.

Banii conţin peste 3.000 de microbi, virusuri sau bacterii. Conform unui experiment DSP, în cadrul căruia s-au prelevat probe cu un tampon steril de pe o bancnotă de 1 leu şi o monedă de 50 de bani, au fost identificaţi microbii care s-au dezvoltat. 

Cele mai frecvente microorganisme care se găsesc pe bancnote sunt stafilococul, enterobacterul şi bacilul pioceanic. Pe bancnotele din plastic s-a constatat o încărcătură microbiană mai mare decât pe monede, asta şi pentru că aliajele de cupru sau argintul au efect antiseptic. Bacteriile nu trăiesc mai mult de 48 de ore, în timp ce pe plastic trăiesc mai mult.

Telecomanda televizorului ocupă un loc fruntaş într-un top al celor mai murdare lucruri din casă. Deşi folosite de mai toţi membrii familiei, sunt foarte rar curăţate. Nu de puţine ori mâncăm în faţa televizorului, manipulând în acelaşi timp sandviciul ori seminţele cu telecomanda plină de microbi. Ar trebui să curăţăm telecomanda săptămânal cu şerveţele dezinfectante.

Covorul din sufragerie conţine mai mult de 200.000 de bacterii pe fiecare centimetru pătrat! Trebuie aspirat o dată pe săptămână şi stropit cu un dezinfectant pus în pulverizator. Măcar o dată pe an e bine să apelăm la o companie specializată care foloseşte un jet puternic de abur.

*Sursa sanatate.bzi.ro

O sursă de microbi este şi periuţa de dinţi. Ustensila de igienă bucală se poate contamina cu bacterii, fiind păstrată în apropierea vasului de toaletă, într-un mediu umed. Ar trebui lăsată să se usuce cât mai departe de closet. Ar fi bine să coborâm capacul colacului înainte de a trage apa. Oricum, periuţa trebuie înlocuită la 3-4 luni. De asemenea, pe suportul pentru periuţe se pot afla peste două milioane de bacterii. Trebuie folosite suporturi din inox sau plastic, pe care e bine să le curăţăm de două ori pe săptămână.

Chiar poşetele, precum şi portofelul, au mai mulţi microbi decât vasul de toaletă! La această concluzie s-a ajuns în urma unui studiu realizat în Marea Britanie. Şi alţi oameni de ştiinţă au confirmat că o treime dintre genţi conţin bacterii fecale pe partea exterioară şi îndeosebi pe fundul lor, fiindcă multe femei îşi lăsa poşetele pe jos chiar şi în baie. Ar trebui să lăsăm geanta cât mai mult timp deschisă, pentru a nu păstra umezeala. Periodic, mânerele, interiorul şi fundul genţii trebuie şterse cu şerveţele umede.

*Prosoapele de hârtie ne protejează de microbi

Măsura cea mai eficientă de a împiedica transferul mircoorganismelor din mediul extern către organism este spălatul corect şi frecvent pe mâini.

”Spălatul mâinii se face cu apă caldă, cu săpun, interdigital, periunghial, cu anumite periuţe care ne-ar ajuta să îndepărtăm din flora saprofită de la care se pot dezvolta foarte multe infecţii. Să te speli pe mâini corect e una, şi foarte uşor se poate demonstra cu ajutorul laboratorului, faţă de spălarea foarte rapidă. Adică ma duc la toaletă, dau drumul repede la chiuvetă, dau cu un pic de apă pe mână şi am terminat. După aceea mă şterg sau nu mă mai şterg deloc pe mână, iar dacă mă şterg folosesc un prosop pluşat. Prosopul acela pluşat este umed şi este mediu de cultură pentru toţi microbii de pe lumea asta, chiar pentru cei cu transmitere digestivă şi s-a făcut transmiterea”, spune medicul Carmen Scântei.

Ustensilele şi mobilierul de bucătărie prezintă şi ele risc de contaminare

din bucătărie are peste 500.000 de bacterii, de zece ori mai multe decât cele de pe colacul scaunului de toaletă. De câteva ori pe săptămână, ar trebui udată chiuveta şi frecată cu o perie, după care ar fi bine să pulverizăm un produs de curăţare, pe care să-l lăsăm să acţioneze 10 minute şi în final s-o clătim.

trebuie spălată cu apă caldă şi săpun, la sfârşitul fiecărei zile, după care se clăteşte.

trebuie şi el îngrijit corespunzător. Trebuie să ne spălăm pe mâini înainte de a folosi aragazul, să-l curăţăm cu apă caldă şi săpun şi să-i clătim bine toată suprafaţa precum şi butoanele.

este şi el pline de bacterii, în ciuda temperaturii scăzute din interior. Cele mai expuse sunt tăiţa în care se scurge apa şi cutia pentru zarzavat. Trebuie să-l curăţăm săptămânal.

trebuie spălat în interior după 40-80 de utilizări, pentru a elimina bacteriile şi mucegaiurile care s-ar putea dezvolta. 

sunt printre cele mai murdare obiecte din casă. Când ştergem masa din bucătărie, ar trebui să curăţăm şi solniţa.

poate conţine bacterii ca E.coli şi salmonella. După trei săptămâni de utilizare, 70% dintre bureţii testaţi au început să dezvolte bacterii. Trebuie schimbaţi după două săptămâni de folosire.