Românul care a adus la Sony proiectul “Comăneci”

"Adevărul" a discutat cu Lucian Rădulescu, head country manager Sony pentru România, Bulgaria şi Moldova. El ne-a spus care au fost primii paşi în companie şi cum se vede lumea tehnologiei din poziţia sa, dar şi cum a sporit vânzările şi cum a trăit criza economică

La evenimentele Sony din România, Lucian Rădulescu e o prezenţă nelipsită. El prezintă în linii mari produsul, strategia companiei, iar când vine vorba de camere foto mai lasă cuvântul câte unui fotograf profesionist. El a ajuns la Sony la finalul anilor '90, a prins avântul de dinainte de criză şi vorbeşte cu plăcere despre această companie care l-a fascinat încă dinainte de a-i fi angajat. A ajuns la Sony pe fondul crizei financiare din 1999. „A fost un moment foarte dificil atunci. Cursul era la ora 9.00 un leu, să zic, iar la ora 12 era doi lei şi lumea alerga la bancă să schimbe banii. Acela a fost momentul în care eu am intrat în companie ca asistent de marketing", aşa îşi descrie Rădulescu debutul la Sony. Totuşi, relaţia cu această companie a început ceva mai devreme.

Walkman-ul din copilărie

„Îmi plăceau foarte mult sistemele audio de la Sony. Eram fan al muzicii, o înregistram şi-o ascultam. Prima oară am întâlnit Sony într-un catalog de call direct, erau prin Germania, Austria. Îţi luai catalogul, îi sunai şi-ţi trimiteau produsul. Acolo am văzut nişte combine audio Sony. Asta se-ntâmpla la începutul anilor ‘90. Acolo m-am lipit prima oară de un produs cu equalizer care spunea pop, rock, jazz, iar eu, la 13-14 ani, credeam că este un sistem atât de inteligent, încât recunoaşte ce tip de muzică asculţi, neştiind la vremea aceea ce înseamnă“, descrie acesta momentul în care a aflat de Sony. Mai târziu a trecut la un casetofon al companiei şi la un Walkman. Perioada de aur, dacă poate fi numită astfel, pare a fi cea de după anii '90, primii ani din noul mileniu, când Rădulescu apreciază că se făceau afaceri de plăcere. Compania la care el era angajat deja se concentra mult pe relaţia cu clienţii. 

A profitat de popularitatea Nadiei în Japonia

Din 1999 până în 2005, Lucian Rădulescu a ocupat în România diverse funcţii în vânzări, marketing şi comunicare, iar din 2005 a plecat la Budapesta şi s-a ocupat de product marketing, de camere foto-video. România a crescut foarte mult după 2007, anul care a adus intrarea României în Uniunea Europeană. Atunci, Rădulescu a trebuit să vină cu un proiect în special pe segmentul foto. „Am numit atunci proiectul «Comăneci», pentru că era foarte cunoscută Nadia în Japonia şi la ei «comăneci» este substantiv comun şi înseamnă «perfect», cum e la noi «zeiss», apropo de Carl Zeiss. Am avut proiectul «comăneci» în care trebuia să dublăm vânzări, să creştem cota de piaţă. Acela a fost un moment de cotitură pentru Sony, mai ales că aveam o poziţie foarte bună pe foto-video“, descrie Rădulescu situaţia de atunci.

Succesul în România a venit cu creditul de consum, cunoscut drept „credit cu buletinul“. „Acesta a creat, deşi are o imagine negativă, două componente pozitive: prima a fost faptul că oamenii au început să cumpere produse ale mărcilor recunoscute, şi nu de la alţi producători. Apoi, în loc să iau un televizor de 25 de inci, îmi luam unul de 29 de inci, în loc să-mi iau sistem entry-level, îmi luam high-level, pentru că efortul financiar era mic“, explică el creşterea multor companii din acea perioadă.

România, piaţă importantă

Lucian Rădulescu se ocupă şi de Bulgaria şi Moldova, dar nu există o concentrare prea mare din partea Sony acolo. El ajută echipele din aceste două ţări şi funcţiile comune, atunci când există, sunt mai mult pe partea financiară. „Concentrarea este pe România, pentru că aici este piaţa cea mai mare şi cea mai complicată, cea mai segmentată în ceea ce priveşte canalele de vânzare faţă de celelalte două ţări. Bulgaria are pieţe mai simplificate, sunt doi mari jucători locali“, susţine acesta.

Deşi acum lucrurile încep să meargă mai bine pentru companii ca Sony, Rădulescu identifică anul 2009 drept unul critic din toate punctele de vedere. Abia apoi a început o redresare. „Din 2010 oamenii s-au obişnuit cu acestă paradigmă, lucrurile s-au calmat, a fost şi momentul în care mi s-a oferit ocazia de-a reveni în România pe poziţia de International Sales Manager, după o schimbare de management local şi-am revenit cu plăcere într-un moment nu tocmai favorabil. Din 2010, 2011, 2012, lucrurile s-au schimbat, sigur, încă n-am atins nivelul anilor 2007-2008, dar lucrurile au început să mergă bine“, susţine el.

Tehnologia “Triluminos”

„În acest moment vedem două evoluţii: 4K, următorul moment firesc care ne aduce nouă un avantaj temporal în competiţia de pe piaţă, şi o altă direcţie mai subtilă, pe care Sony doreşte să o facă element-cheie, este redarea imaginii. Aici mă refer la culoare“, spune acesta despre tehnologia Triluminos. „În momentul de faţă, televizoarele redau circa 60-70% din spaţiul PAL, datorită capacităţii tehnologice. Noua tehnologie poate reda până la 99% din culoare. Seria Bravia de la Sony include acestă tehnologie, numită în marketing «Triluminos». Cu acestă nanotehnologie se pot reda nuanţe de roşu şi de verde pe care nu le poţi vedea pe alt televizor, iar asta înseamnă o schimbare totală a imaginii. Din punct de vedere anatomic, ochiul uman are de două ori mai mulţi receptori pentru nuanţele de verde, fiind o adaptare evolutivă, de aceea este importantă reproducerea corectă a imaginii, fără a se denatura imaginea. Acestă tehnologie este ceea ce credem că va fi ceva diferenţiator“.

Europa – “lentă”, America – “practică”

„Produsele depind foarte mult de capacitatea tehnicienilor, dar şi de capacitatea unei firme de a se reinventa, de-a şti unde să pună resursele, pentru că resursele sunt limitate şi trebuie să ştii pe ce produse îţi pui banii“, susţine Rădulescu. Motiv pentru care Sony are obiceiul de a oferi uneori produse specifice pe ţări. „În America de Sud sunt foarte populare petrecerile în casă sau în curte şi există produse audio – boom-box-uri care nu se vând în altă parte şi estimând că şi în România există o astfel de piaţă, am adus aceste produse şi chiar au prins. La Tokyo, japonezii încercau să obţină camere cât mai mici, iar colegii din ţările nordice au semnalat faptul că mâinile lor mari nu ajung corect la butoane, iar atunci inginerul a spus: «Stai puţin, francezul şi italianul au cerut să fie cureaua mai subţire, mai colorată şi voi spuneţi că aparatul e prea mic. Hotărâţi-vă!». Până la urmă se ajunge la o soluţie de mijloc, o extensie de gamă, putem ajunge la 13 modele. Nu e ca la Apple, unde este impus designul“, mai afirmă Rădulescu.

El mai menţionează şi că Europa, deşi are mai mult acces la tehnologii, este mai rezervată. „Deşi eu credeam că Europa este o regiune sofisticată din punct de vedere tehnologic, am remarcat că este învechită şi foarte conservatoare. Din punct de vedere al ratei de adoptare a unor tehnologii noi, Europa este lentă, conservatoare şi plictisitoare faţă de ce se întâmplă în Asia. [...] În cealaltă parte, în America, se resimte simţul practic al americanilor, marca e importantă în măsura în care îţi satisface nevoile“.

Lucian Rădulescu

A intrat în companie în 1999 ca asistent de marketing şi a evoluat treptat. Din 1999 până în 2005 a ocupat diferite funcţii de vânzări, marketing şi comunicare, iar în 2005 a plecat la Budapesta, ocupându-se de marketing pe camere foto şi video. A schimbat Sony prin proiectul denumit „ostentativ“ Comăneci. Din 2012 este Country Manager la Sony pentru România, Republica Moldova şi Bulgaria.