„Semnele vitale“ ale Pământului sunt din ce în ce mai slabe. Viața pe planetă e în pericol, avertizează climatologii

Viața pe planetă este în pericol, spun experții în domeniul climei, care fac apel la o tranziție rapidă și corectă către un viitor durabil.

Planeta OPământ FOTO: Shutterstock

"Semnele vitale" ale Pământului sunt mai proaste decât în orice moment din istoria omenirii, a avertizat o echipă internațională de oameni de știință, ceea ce înseamnă că viața pe planetă este în pericol, scrie theguardian.com.

Raportul lor a constatat că 20 dintre cele 35 de semne vitale planetare pe care le folosesc pentru a urmări criza climatică se află la valori extreme record. Pe lângă emisiile de gaze cu efect de seră, temperatura globală și creșterea nivelului mării, indicatorii includ, de asemenea, numărul populației umane și al animalelor.

Multe recorduri climatice au fost depășite cu o marjă enormă în 2023, inclusiv temperatura globală a aerului, temperatura oceanelor și întinderea gheții marine din Antarctica, au declarat cercetătorii. Cea mai mare temperatură lunară de suprafață înregistrată vreodată a fost în luna iulie și a fost probabil cea mai caldă temperatură pe care a avut-o planeta în ultimii 100.000 de ani.

Oamenii de știință au evidențiat, de asemenea, un sezon extraordinar de incendii de vegetație în Canada, care a produs emisii de dioxid de carbon fără precedent. Acestea au totalizat 1 miliard de tone de CO2, echivalentul întregii producții anuale a Japoniei, al cincilea cel mai mare poluator din lume. Aceștia au declarat că suprafața uriașă arsă ar putea indica un punct de inflexiune către un nou regim de incendii.

Cercetătorii au îndemnat la o tranziție către o economie globală care să acorde prioritate bunăstării umane și să reducă consumul excesiv și emisiile excesive ale celor bogați. Primii 10% dintre emițători au fost responsabili pentru aproape 50% din emisiile globale în 2019, au spus ei.

Dr. Christopher Wolf, de la Oregon State University (OSU) din SUA și autor principal al raportului, a declarat: "În lipsa unor acțiuni care să abordeze problema fundamentală a umanității care ia de pe Pământ mai mult decât poate da în siguranță, ne îndreptăm spre un potențial colaps al sistemelor naturale și socio-economice și spre o lume cu o căldură insuportabilă și cu penurie de alimente și apă dulce.bPână în 2100, între 3 miliarde și 6 miliarde de oameni s-ar putea afla în afara regiunilor locuibile ale Pământului, ceea ce înseamnă că se vor confrunta cu căldură severă, disponibilitate limitată de hrană și rate ridicate de mortalitate."

Profesorul William Ripple, tot de la OSU, a declarat: "Viața pe planeta noastră este în mod clar sub asediu. Tendințele statistice arată modele profund alarmante de variabile și dezastre legate de climă. De asemenea, am constatat puține progrese de raportat în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice de către omenire. Scopul nostru este de a comunica faptele climatice și de a face recomandări politice. Este o datorie morală a oamenilor de știință și a instituțiilor noastre să alerteze omenirea cu privire la orice potențială amenințare existențială și să dea dovadă de leadership în luarea de măsuri."

Analiza, publicată în revista Bioscience, este o actualizare a unui raport din 2019, care a fost aprobat de 15.000 de oameni de știință.

"Timp de mai multe decenii, oamenii de știință au avertizat în mod constant cu privire la un viitor marcat de condiții climatice extreme cauzate de activitățile umane în curs de desfășurare", se arată în raport. "Din nefericire, timpul a expirat ... împingem sistemele noastre planetare într-o instabilitate periculoasă".

Prof. Tim Lenton, de la Universitatea din Exeter, Marea Britanie, co-autorul raportului, a declarat "Aceste extreme record sunt alarmante în sine și, de asemenea, riscă să declanșeze puncte de basculare care ar putea provoca daune ireversibile și ar putea accelera și mai mult schimbările climatice. Cea mai bună speranță a noastră de a preveni o cascadă de puncte de inflexiune climatică este de a identifica și de a declanșa puncte de inflexiune pozitive în societățile și economiile noastre, pentru a asigura o tranziție rapidă și echitabilă către un viitor durabil."

Oamenii de știință au declarat: "Suntem șocați de ferocitatea evenimentelor meteorologice extreme din 2023, care au provocat scene de suferință profund dureroase. Ne este teamă de teritoriul necunoscut în care am intrat acum".

Raportul a evidențiat inundații grave în China și India, valuri de căldură extreme în SUA și o furtună mediteraneană de o intensitate excepțională care a dus la moartea a mii de oameni în Libia.

În raport se arată că, până la jumătatea lunii septembrie, au existat 38 de zile în care temperaturile medii globale au depășit cu peste 1,5 grade Celsius nivelurile preindustriale, ceea ce reprezintă obiectivul pe termen lung al lumii pentru limitarea crizei climatice. Până în acest an, astfel de zile erau o raritate, au spus cercetătorii.

Printre alte politici recomandate de oamenii de știință se numără eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili, intensificarea protecției pădurilor, trecerea la diete bazate pe plante în țările bogate și adoptarea unor tratate internaționale pentru a pune capăt noilor proiecte de exploatare a cărbunelui și pentru a elimina treptat petrolul și gazele naturale.

"De asemenea, facem apel la stabilizarea și scăderea treptată a populației umane, cu respectarea justiției de gen, prin planificarea familială voluntară și prin sprijinirea educației și drepturilor femeilor și fetelor, ceea ce reduce ratele de fertilitate", au spus aceștia.

"Problemele mari au nevoie de soluții mari. Prin urmare, trebuie să ne schimbăm perspectiva asupra urgenței climatice, de la a fi doar o problemă izolată de mediu la o amenințare sistemică, existențială. Deși încălzirea globală este devastatoare, ea reprezintă doar un aspect al crizei de mediu în escaladare și interconectate cu care ne confruntăm - de exemplu, pierderea biodiversității, deficitul de apă dulce și pandemiile."

Dr. Glen Peters, de la Global Carbon Project, a declarat recent că estimarea preliminară pentru emisiile globale de CO2 în 2023 a fost o creștere de 1%, ajungând la un nou record. Emisiile globale trebuie să scadă cu 45% pentru a avea o șansă bună de a rămâne sub 1,5C de încălzire.

În septembrie, o altă analiză a sistemului Pământului, care a folosit nouă limite planetare, a concluzionat că sistemele de susținere a vieții de pe această planetă au fost atât de deteriorate încât Pământul se află "mult în afara spațiului de operare sigur pentru umanitate". Granițele planetare reprezintă limitele sistemelor globale cheie - cum ar fi clima, apa și diversitatea vieții sălbatice - dincolo de care capacitatea lor de a menține o planetă sănătoasă este în pericol de a ceda.