Premieră medicală: plămân de porc transplantat într-un pacient în moarte cerebrală. A funcționat timp de nouă zile

Pentru prima dată, chirurgii au reușit să transplanteze un plămân provenit de la un porc modificat genetic într-un pacient uman aflat în moarte cerebrală, organul funcționând timp de nouă zile. Descoperirea, anunțată de cercetători chinezi, marchează un nou pas în domeniu.  

Transplantul de plămân de porc într-un om marchează o premieră medicală / Sursa foto: AP

Intervenția a avut un succes limitat: Plămânul modificat genetic a funcționat doar nouă zile

Chirurgii au transplantat pentru prima dată un plămân provenit de la un porc modificat genetic într-un pacient uman aflat în moarte cerebrală și au constatat că acesta a funcționat timp de nouă zile, au dezvăluit cercetătorii, potrivit theguardian.com.

Lucrarea reprezintă cel mai recent progres în domeniul xenotransplantului – o tehnică ce vizează rezolvarea crizei globale a lipsei de organe: potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, doar până la 10% din necesarul mondial de transplanturi este acoperit în prezent.

Totuși, experții au subliniat că mai este un drum lung de parcurs până când plămânii de porc vor putea fi folosiți la pacienți.

Dr. Justin Chan, chirurg specializat în transplant pulmonar la NYU Langone Transplant Institute, care nu a fost implicat în studiu, a descris cercetarea drept „o lucrare incitantă și promițătoare”, dar a atras atenția că raportul privește un singur pacient și reprezintă „un succes limitat”. „Acești plămâni nu pot susține independent un pacient”, a adăugat el.

Andrew Fisher, profesor de medicină a transplantului pulmonar la Newcastle University, a fost de acord: „Această cercetare este binevenită pentru a ne aprofunda înțelegerea, dar reprezintă doar un pas incremental. Este nevoie de mult mai multă muncă și nu suntem la zorii unei ere a xenotransplantului pulmonar cu plămâni de porc”, a spus acesta.

Xenotransplantul, o tehnică menită să rezolve criza lipsei de organe din întreaga lume

Xenotransplantul a devenit un domeniu fierbinte de cercetare în ultimii ani, inima, rinichii și ficatul fiind deja transplantate de la porci la oameni. Porcii utilizați sunt de obicei modificați genetic, prin eliminarea anumitor gene porcine și inserarea unor gene umane, pentru a reduce riscul de respingere a organelor de către corpul uman.

Studiile sunt realizate adesea inițial pe pacienți aflați în moarte cerebrală, înainte de a fi încercate în unele cazuri pe pacienți vii. Deși au existat doar câțiva pacienți vii care au primit organe de porc, mulți au murit în câteva săptămâni sau luni, deși nu întotdeauna din cauza complicațiilor legate direct de transplant. Totuși, unii pacienți cu rinichi de porc transplantați au supraviețuit mai multe luni, organele funcționând în continuare.

Însă experții spun că xenotransplantul pulmonar este deosebit de dificil.

„Fiecare respirație aduce mediul extern în interiorul corpului”, a explicat Fisher. Asta înseamnă că plămânii trebuie să fie extrem de capabili să facă față atacurilor din partea poluării, infecțiilor și altor factori. „Prin urmare, sistemul imunitar al plămânului este foarte sensibil și activ, ceea ce în contextul transplantului – unde ne dorim ca sistemul imunitar să nu fie foarte activ – reprezintă o provocare suplimentară.”

Într-un articol publicat în revista Nature Medicine, cercetătorii din China au raportat transplantul plămânului stâng de la un porc donator din rasa chineză Bama Xiang, modificat genetic în șase puncte, într-un pacient uman de 39 de ani aflat în moarte cerebrală.

De ce nu a funcționat mai mult plămânul de porc transplantat la om

Echipa a constatat că plămânul a rămas viabil și funcțional timp de 216 ore și nu a declanșat respingere hiperacută – un răspuns imun violent și rapid al organismului primitor. Nu au existat nici semne de infecție.

Totuși, la 24 de ore de la transplant, plămânul a prezentat semne de acumulare de lichid și deteriorare, posibil cauzată inițial de inflamația legată de transplant. Și, în ciuda administrării unor medicamente imunosupresoare puternice, organul transplantat a fost treptat atacat de anticorpi, ceea ce a dus la deteriorări semnificative în timp.

„Impactul daunelor a fost probabil subestimat, deoarece pacientul uman mai avea unul dintre propriii săi plămâni, care a compensat pentru deteriorarea plămânului porcin”, a explicat Fisher.

Profesorul Peter Friend, de la Universitatea Oxford, a spus că rezultatele sunt complicate și de faptul că moartea cerebrală însăși declanșează o stare inflamatorie acută. „Așadar, o parte din ceea ce observă cercetătorii ar putea fi un efect al stării de moarte cerebrală a pacientului”, a adăugat el.

Cercetătorii care au realizat studiul au recunoscut că abordarea are nevoie de îmbunătățiri.

„Sunt necesare eforturi continue pentru a optimiza regimurile imunosupresoare, a rafina modificările genetice, a îmbunătăți strategiile de conservare a plămânului și a evalua funcționarea pe termen lung a grefei, dincolo de faza acută”, au scris aceștia.

Friend a menționat că se analizează și alte modalități de a crește disponibilitatea organelor, inclusiv remodelarea organelor donatoare cu ajutorul celulelor stem.

Unele grupuri de cercetare explorează, de asemenea, posibilitatea de a crește organe „umanizate” în interiorul porcilor sau oilor.

Fisher a adăugat că, deși xenotransplantul pulmonar are potențial, o altă direcție promițătoare este tratarea plămânilor umani donatori considerați nepotriviți pentru transplant, pentru a-i face utilizabili.

„Dacă reușim să facem asta, ar putea fi implementat în câteva luni, iar în câțiva ani ar putea aduce schimbări majore”, a spus el.