Cercetătoarea româncă ai cărei roboți vor merge pe Lună și pe Marte
0O tânără cercetătoare româncă își va aduce contribuția la misiunile Artemis, ale NASA, care vizează într-o primă fază trimiterea unei nave spre Lună, în perioada următoare, după două amânări
Sorina Lupu este unul dintre tinerii cercetători de la California Institute of Technology Caltech (Caltech) cu specializare în domeniul aeronauticii, mai exact roboți pentru explorarea spațială. Practic, Universitatea Caltech e cea care conduce NASA JPL, cel mai important departament al NASA, care se ocupă de roboții trimiși să exploreze infinitul spațiu. E vorba de o colaborare veche de circa 70 de ani, după ce mai mulți studenți și cadre didactice ai celebrei universități americane au fondat centrul JPL ca parte a Caltech și NASA.
Practic, munca de cercetare a Sorinei și a colegilor ei le servește celor de la NASA pentru a pune bazele roboților care vor zbura în următorii ani spre alte lumi, inclusiv în cazul misiunilor Artemis, cele care vor duce din nou astronauți în spațiu, după o pauză îndelungată. Prima misiune Artemis a fost deocamdată amânată, de două ori, din cauza unor probleme tehnice, ultima dată sâmbătă, 3 septembrie.
O primă misiune amânată din motive tehnice
Chiar dacă inițial s-a vorbit despre faptul că misiunea ar putea fi reprogramată pentru luni sau marți, 5, respectiv 6 septembrie, se pare că cei de la NASA preferă să o amâne pentru săptămânile următoare. Sâmbătă, NASA a amânat lansarea primei misiuni din seria Artemis, după ce a fost identificată o scurgere de combustibil la motoarele rachetei SLS. Operaţiunile pregătitoare ale lansării au fost oprite în mod oficial de directorul de lansare al misiunii Artemis I, Charlie Blackwell-Thompson, cu aproximativ 3 ore înainte de fereastra de lansare de două ore ce urma să se deschidă la ora locală 14:17 EDT (18:17 GMT).
Nu este exclus ca NASA să fie devansată de proiecte private precum cele ale lui Elon Musk, care visează la momentul în care Luna și Marte vor deveni posibile destinații pentru oameni.
„Lansarea nu a mai avut loc sâmbătă, a existat o problemă. Va fi probabil într-o săptămână sau două. Doar vor trimite această capsulă aproape de Lună, la aproape 100 de kilometri de suprafață, apoi în 2025-2026 ar preconiza ei să ajungă pe Lună. Acum, s-ar putea ca Space Tech să aselenizeze poate chiar mai devreme. Realist, cred că un echipaj uman al NASA va ajunge în 2025. E mult mai riscant, de aceea trebuie să testeze mai mult. Cu Marte lucrurile sunt cumva și mai greu de anticipat. Elon Musk a fixat un deadline pentru Marte în 2035, dar din nou e vorba de o inițiativă privată”, precizează Sorina Lupu.
Sorina Lupu, care este doctorand și cercetător la Caltech, lucrează la un proiect NASA ce ține de autonoomia roboților ce vor fi utilizați în misiuni. De fapt, noile misiuni chiar prin asta se remarcă, o autonomie sporită a navelor și a roboților.
„Printre chestiile la care noi lucrăm foarte mult la Caltech sunt probleme de autonomie. Asta pentru că se dorește ca noii roboți să fie cât mai autonomi și mai puțin dependenți de centrul de pe Pământ. Până acum, aproape fiecare mișcare era decisă de centrul NASA, dar se intenționează ca roboții să aibă autonomie în așa fel încât să ia ei cele mai multe decizii în funcție de cum e terenul, în funcție de unde trebuie să meargă, pe scurt în funcție de fiecare situație. Exact problemele astea le cercetăm noi la Caltech, pentru că încă nu sunt rezolvate, autonomie și decizie autonomă”, a explicat Sorina Lupu.
Ea a vorbit și despre prima misiune Artemis, parte a unui proiect mult mai vast.
„Misiunea Artemis va aduce mai multe premiere. În echipa de astronauți care va merge în spațiu vom avea prima femeie și primul om de culoare. Pe de altă parte, în prima etapă a misiunii nu vor fi astronauți, ci se va miza pe partea de robotică. Asta pentru că tehnologie evoluează și s-a considerat că e mai puțin riscant ca într-o primă fază să trimiți roboți. În plus, costurile sunt mai mici, iar roboții vor aduce toate datele și vor pregăti misiunea umană. Acum, la Artemis I totul va fi autonom, capsula își va corecta traiectoria și va activa propulsoarele, în funcție de traiectoria urmărită”, a încheiat tânăra cercetătoare româncă.
Se încarcă comentariile...
