Semnal de alarmă tras de ambasadorul Pactului climatic european în România: „Să ne îmbunătăţim stilul de viaţă pentru un impact minim asupra mediului”

0
0
Nicoleta Talpeş este foarte implicată în educaţia de mediu şi în promovarea unui stil de viaţă sustenabil FOTO: arhiva personală
Nicoleta Talpeş este foarte implicată în educaţia de mediu şi în promovarea unui stil de viaţă sustenabil FOTO: arhiva personală

Ambasador al Pactului climatic european în România şi dedicată acţiunilor de combatere a schimbărilor climatice, Nicoleta Talpeş derulează de 13 ani „Guerrilla Verde”, un proiect de educaţie ecologică în şcolile din România, iar acum doi ani a lansat şi o platformă digitală dedicată educaţiei de mediu.

Guerrilla Verde este un concept de educatie alternativă de mediu iniţiat in 2009 de catre Media Image Factory, agenţie fondată de către Nicoleta Talpeş în 2007 şi specializată în proiecte de comunicare cu impact social, alaturi de parteneri ce se regăsesc şi in prezent.

Nicoleta Talpeş a studiat psihologia şi asistenţa socială şi are un master în politici sociale europene la Universitatea din Bucureşti.

Nicoleta Talpeş este şi creatoarea GreenTech Film Festival, eveniment dedicat educaţiei şi promovării unui stil de viaţă sustenabil, cu grijă faţă de mediu şi tehnologiile verzi.

Lansat în decembrie 2020 de către Comisia Europeană, Pactul climatic european este o iniţiativă la nivelul UE prin care cetăţenii, comunităţile şi organizaţiile sunt invitate să participe la acţiunile în domeniul climei şi să construiască o Europă mai ecologică. Ca parte componentă a Pactului verde european, Pactul climatic oferă tuturor un spaţiu pentru a face schimb de informaţii în legătură cu criza climatică, a dezbate pe această temă şi a acţiona, precum şi pentru a face parte dintr-o mişcare europeană pentru climă, în continuă expansiune.

Lansat în 2019, Pactul verde european este un plan de transformare a UE într-o societate echitabilă, sănătoasă, durabilă şi prosperă şi de refacere a modului în care interacţionăm cu natura.

Pactul climatic european le oferă cetăţenilor din toate categoriile sociale un spaţiu în care să se conecteze şi să dezvolte şi să pună în aplicare împreună soluţii pentru climă, fie ele mici sau de mare anvergură. Impactul nostru colectiv poate fi sporit dacă ne împărtăşim ideile şi ne inspirăm unii de la alţii. Pactul este o iniţiativă deschisă, incluzivă şi evolutivă pentru combaterea schimbărilor climatice

Adevărul” a stat de vorbă cu Nicoleta Talpeş legat de combatere schimbărilor climatice în România şi despre rezultatele educaţiei ecologice în ţara noastră.

Adevărul: În 2009 aţi lansat Guerrilla Verde, un concept de educaţie alternativă de mediu. Care sunt rezultatele până acum?

Nicoleta Talpeş: Într-adevăr, sunt deja 13 ani de când a apărut Guerrilla Verde, ”prima caravană de film cu mesaj ecologic”, cum i-am spus noi la momentul lansării, un concept nou pentru România în acea perioadă. Ideea a crescut cu fiecare nouă ediţie, cu fiecare nou oraş sau scoală – altfel spus, ne-am adaptat vremurilor şi am integrat elemente noi. Iată că suntem în 2022 si vorbim despre Guerrilla Verde, o platforma digitala dedicata educaţiei de mediu.

Din 2009 până în 2019, Guerrilla Verde s-a desfăşurat sub forma unor evenimente locale în şcoli, licee, universităţi, cinematografe sau spaţii alternative, în cadrul cărora am asociat proiecţiile de film pe teme de mediu cu dezbateri, sesiuni de Q&A, în prezenţa invitaţilor speciali - ONG-uri, parteneri locali, specialişti în domeniul protecţiei mediului.

De-a lungul timpului am proiectat mai bine de 30 de filme cu subiect de mediu în 570 de şcoli, licee şi facultăţi care au găzduit acţiuni ale proiectului, cu peste 45.000 de participanţi. Proiectul a căpătat o semnificaţie aparte odată cu alinierea caravanei la acţiunile europene Green Week (2015), cel mai mare eveniment european dedicat mediului, organizat de Comisia Europeană.

Cum v-a schimbat pandemia planurile privind educaţia de mediu?

În 2020, puşi în faţa pandemiei, educaţia de mediu nu putea fi pusă pe pauză. Acest lucru a coincis şi cu dorinţa de a regândi proiectul astfel încât informaţia să fie mult mai uşor de accesat. Nevoia de educaţie, interesul şi solicitările din partea şcolilor a fost dintotdeauna mai mare decât am fi putut acoperi prin evenimente fizice. Aşa se face că in septembrie 2020 Guerrilla Verde a devenit platformă digitală dedicată educaţiei de mediu, pentru a contribui in continuare la formarea unei societăţi informate şi responsabile în România. În prezent, platfoma GuerrillaVerde.ro oferă acces la resurse educaţionale, organizează evenimente tip webinar şi derulează campanii de conştientizare pe teme de mediu, cea mai recentă fiind derulată împreună cu Departamentul European de Protecţie Civilă şi Ajutor Umanitar (DG – ECHO), iar impactul acestei noi abordări (2020 – 2022) s-a reflectat în cei peste 500.00 de oameni care au urmărit online webinariile pe teme de mediu. Iar in prezent, alături de Ambasada Suediei la Bucureşti prezentăm în România exemple de bună practică din societatea suedeză, Suedia fiind cea mai sustenabilă ţară din lume.

Dincolo de aceste cifre, cea mai mare schimbare este faptul că educaţia de mediu nu mai este o noutate, ci o realitate, iar acest lucru nu poate decât să ne dea încredere că eforturile merg în direcţia corectă.

Cum au reacţionat şcolile din România la proiectul de educaţie de mediu pe care l-aţi lansat?

Atunci când acţiunile Guerrilla Verde presupuneau deplasări şi organizare de acţiuni în sala de clasă, cea mai mare provocare era să alegem şcolile în care să mergem, iar asta se datora faptului că cererea de a organiza astfel de acţiuni era peste capacitatea noastră financiară şi de resursă umană.

Feedback-ul din partea profesorilor a fost întotdeauna unul foarte bun, cu dorinţă de a aduce astfel de modele în faţa elevilor, iar odată cu digitalizarea întregului proiect am putut să implicăm în acţiunile noastre şcoli, organizaţii şi un public diferit, la care altfel nu am fi avut acces.

Cât de educată e România privind protecţia mediului?

Dacă în 2009, când am lansat Guerrilla Verde, protecţia mediului era un subiect prea puţin abordat, astăzi vedem că societatea este din ce în ce mai conştientă privind importanţa protejării mediului, iar generaţiile Millenials şi Z sunt cele mai preocupate şi implicate în acţiuni legate de acest subiect. Un studiu recent (Deloitte) arată că mai bine de jumătate (opt din zece) dintre români consideră că schimbările climatice sunt cauzate de activităţile umane, iar 67% dintre aceştia şi-au ajustat deja comportamentul de cumpărare pentru a limita impactul negativ asupra mediului.

nicoleta talpes ambasador pact climatic european 01 foto arhiva personala

Ce trebuie făcut în opinia dumneavoastră pentru a contracara schimbările climatice în România?

Schimbările climatice nu au graniţe... din acelaşi motiv, combaterea efectelor schimbărilor climatice este o temă aflată astăzi în atenţia factorilor de decizie din toată lumea, a organizaţiilor de mediu şi altor actori care au instrumentele necesare pentru a lua măsuri. Implicarea societăţii este de departe cea mai importanta componenta a oricărei strategii globale sau locale. Prin evenimentele şi campaniile pe care le organizăm sub umbrela platformei Guerrilla Verde încercăm să oferim acces la soluţiile existente la noi în ţară sau exemple de bune practici din alte tari. Prin informare şi prezenţă constantă, urmărim să schimbam comportamente si sa generam implicare la nivel individual, pentru a fi parte din soluţie, iar aici sfaturile sunt multiple.

În primul rând, să conştientizăm că fiecare dintre noi are un impact asupra mediului, o amprentă de carbon măsurabilă. Acesta poate fi un punct de plecare pentru a aduce treptat îmbunătăţiri asupra stilului nostru de viaţă, astfel încât acesta să aibă un impact minim asupra mediului – de la reducerea consumului (de energie, apă, plastic), la cumpărături locale şi cumpătate, la alegerea unui mijloc de transport alternativ (transport în comun, maşină electrică, bicicletă), până la a repara şi recicla obiectele pe care le avem, înainte de a decide să procurăm altele noi. Nu în ultimul rând, o informare continuă, din surse corecte, ne poate ajuta să înţelegem şi să aplicăm mai bine toate aceste măsuri simple.

Unde are România corecturi de făcut privind protejarea mediului?

Din perspectiva unei platforme care încurajează educaţia de mediu, nevoia stringentă este de informare şi conştientizare, şi nu doar a elevilor, ci a publicului larg, iar acest lucru este posibil doar printr-un efort comun din partea autorităţilor, companiilor, societăţii civile şi publicului larg. Fiecare nou individ care conştientizează impactul acţiunilor sale asupra mediului şi ia măsuri simple, îşi schimbă comportamentul - de la simplu gest de a merge cu o sacoşă la cumpărături, folosirea transportului alternativ - reprezintă un pas corect către acest efort comun. 

Defrişările masive din România sunt un factor important al problemelor de mediu. Este nevoie de o legislaţie draconică în acest sens? Care ar fi soluţiile?

O statistică din 2019 publicată de Greenpeace estima că România pierde în fiecare oră peste 3 hectare de pădure. Problema de fond este dată de defrişările ilegale, iar stabilirea unui cadru legislativ ar ajuta nu doar la eliminarea pieţei gri, dar şi la exploatarea sustenabila a padurilor. Desigur că, asa cum ne-am obisnuit, aceste ”corecturi” vor apărea ca rezultat al presiunilor publice, sau pe cale europeană. Conservarea pădurilor este indispensabilă pentru întregul ecosistem – floră, faună şi om. Revenind la implicarea noastră, acţiunile individuale pentru protejarea mediului şi reducerea amprentei de carbon sunt relevante în tot acest proces, însă fără un mediu natural care să susţină viaţa şi fără un cadru legislativ care să îl protejeze, riscăm să pierdem teren în faţa luptei cu acest pericol global atât de intens discutat astăzi - schimbările climatice.

Cum credeţi că va schimba Europa pe termen mediu şi lung Pactul climatic european?

Oamenii influenţează mediul fizic în multe feluri, de la poluare, arderea combustibililor fosili şi defrişări. Rezultatul este resimtit in prezent prin schimbările climatice (temperaturile ridicate pe timpul verii, seceta), eroziunea solului, calitatea slabă a aerului şi apă nepotabilă. Pe măsură ce clima continuă să se schimbe, milioane de oameni săraci se confruntă cu provocări mai mari în ceea ce priveşte evenimentele extreme, efectele asupra sănătăţii, securitatea alimentară, securitatea mijloacelor de trai, migraţia, securitatea apei, identitatea culturală şi alte riscuri conexe.

Dimensiunile sociale ale schimbărilor climatice sunt tocmai cele care stau la baza Pactul Climatic European, o iniţiativă a Comisiei Europene care sprijină implementarea Pactului Ecologic European (European Green Deal). Este o mişcare pentru a construi o Europă mai verde, oferind o platformă pentru a lucra şi a învăţa împreună, a dezvolta soluţii şi a realiza o schimbare reală printr-o mişcare de oameni uniţi în jurul unei cauze comune - acela de a ajuta ca Europa sa devina primul continent neutru din punct de vedere climatic din lume până în 2050. 

Vă mai recomandăm şi:

Zeci de mii de profesori şi elevi, într-un program de educaţie de mediu care face minuni 

Peste 20 de şcoli din Ialomiţa participă la „Patrula de reciclare“

Stil de viață


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri