Românii cheltuie mai mult pe wellness personal decât pe divertisment

În timp ce un bilet la cinema costă acum 26 de lei, iar un abonament lunar la sală poate fi găsit la prețuri similare, tot mai mulți români aleg să investească în sănătate în locul distracției.

Datele recente arată o realitate surprinzătoare: sectorul de wellness crește cu peste 30% anual, în timp ce industria de entertainment abia ține pasul cu inflația.

Această schimbare nu s-a petrecut peste noapte. Este rezultatul unei transformări profunde în mentalitatea românilor, accelerată de pandemie, dar cu rădăcini mult mai adânci în dorința unei generații întregi de a trăi mai bine, nu doar mai mult.

De la 248 la 380 de milioane de euro în șase ani

România prezintă un paradox fascinant: deși alocăm doar 2,8% din bugetul familiei pentru divertisment - cea mai mică pondere din Uniunea Europeană - cheltuielile pentru wellness au ajuns la 5,2% și continuă să crească. Pentru comparație, media UE pentru entertainment este de 8,7%.

Stay Fit Gym își dublează veniturile într-un an

Piața de fitness ilustrează perfect această explozie: de la 248 milioane de euro în 2018 la peste 380 milioane estimate pentru sfârșitul lui 2024. Stay Fit Gym, lanțul care a ajuns la 40 de centre în țară, raportează o creștere a veniturilor de la 41 milioane lei în 2023 la 76 milioane lei în 2024 - aproape o dublare într-un singur an.

"Acum trei ani, veneam de două ori pe săptămână. Acum sunt aici în fiecare zi la 6 dimineața", spune Andrei Mihăilescu, 42 de ani, director de vânzări într-o multinațională. "Nu mai este despre cum arăt, ci despre cum mă simt. Și diferența se vede în tot ce fac - de la energie la ora 8 seara când ajung acasă, până la cum gestionez stresul la birou."

Suplimentele alimentare, afacere de un miliard de dolari

Piața suplimentelor alimentare spune propria poveste: 1,04 miliarde de dolari în 2024, cu o creștere constantă de 10,6% anual. În 2020, când economia s-a contractat cu 2%, vânzările de vitamine au crescut cu 10%.

Farmaciile raportează schimbări radicale în comportamentul clienților

"E prima dată când văd așa ceva", recunoaște farmacista Elena Constantinescu din Ploiești, cu 20 de ani de experiență. "Oameni care înainte cumpărau doar când erau bolnavi, acum vin lunar pentru omega-3, vitamina D, probiotice. Unii au bugete fixe pentru suplimente, ca pentru telefon sau internet."

Totuși, cu 40,72 dolari cheltuiți anual per persoană pe suplimente, suntem încă departe de media europeană de 102,34 dolari. Această diferență nu mai reprezintă însă o lipsă de interes, ci o oportunitate de creștere ce se materializează rapid.

Tinerii conduc schimbarea, dar părinții îi urmează

Millennials și Gen Z - 36% din populația adultă - conduc această revoluție. Dar nu sunt singurii. "Părinții mei, la 65 de ani, și-au luat abonament la bazin", povestește Cristina Popa, consultant de marketing din Cluj. "Mama, care toată viața a zis că n-are timp de sport, acum face aqua aerobic de trei ori pe săptămână. Și tata a descoperit yoga."

Această schimbare transgenerațională are rădăcini adânci. Un studiu EY din 2024 arată că 46% dintre români cumpără doar "strictul necesar" din cauza presiunilor economice. Dar în aceeași perioadă, cheltuielile pentru wellness continuă să crească. Cum se explică paradoxul?

"Wellness-ul a devenit noul statut social", analizează sociologul Mircea Kivu. "În anii '90 era mașina, în 2000 erau vacanțele exotice, acum este corpul sănătos și mintea echilibrată. Instagram-ul plin de influenceri fitness este doar vârful aisbergului."

România are infrastructura, lipsesc doar serviciile

Cu 2,3 milioane de conexiuni 5G (o creștere de trei ori față de 2022) și una dintre cele mai bune infrastructuri de fibră optică din Europa, România este perfect poziționată pentru revoluția wellness-ului digital. Piața va atinge 586,2 milioane de dolari până în 2028.

Aplicații de meditație în română, antrenori personali online, consultații cu nutriționiști prin video - toate au explodat. "Am clienți din Bârlad, Caracal, Sighetu Marmației", spune Raluca Antonescu, nutriționist care lucrează exclusiv online. "Pandemia ne-a forțat să ne adaptăm, dar am descoperit că putem ajunge la oameni care altfel n-ar fi avut acces la servicii specializate."

De la tabu la normalitate în zece ani

Poate cea mai radicală transformare s-a petrecut în zona wellness-ului intim. De la o piață inexistentă acum zece ani, sectorul a crescut la peste 30 de milioane de euro anual. Naked.ro, unul dintre pionierii acestui segment, simbolizează o schimbare culturală profundă - trecerea de la rușine și tabuuri la conversații deschise despre sănătatea intimă.

"Generația părinților noștri nu vorbea despre aceste lucruri", observă psihologul Adrian Bălan. "Acum avem cupluri tinere care vin împreună la consiliere, oameni care discută deschis despre sănătatea sexuală, magazine online care livrează discret produse de wellness intim. Este o normalizare sănătoasă a unor aspecte fundamentale ale vieții."

Datele confirmă: spre deosebire de vest, unde 60% din cumpărători sunt femei, în România raportul este 52% femei, 48% bărbați - o dovadă că schimbarea culturală transcende stereotipurile de gen.

Cinema pierde teren, streaming-ul câștigă

Industria de divertisment a ajuns la 4,43 miliarde de euro în 2024, dar creșterea de doar 2,1% - sub inflația de 5,6% - arată o realiniere a priorităților. Cinema-urile au înregistrat venituri mai mici cu 5% față de 2023, deși prețul biletelor a crescut cu 10%.

Familia Ionescu din Timișoara: "Mergem la cinema o dată pe lună"

"Nu mai mergem la orice film", explică familia Ionescu din Timișoara. "Alegem atent - poate o dată pe lună, la ceva ce merită văzut pe ecran mare. Restul îl vedem acasă. Banii economisiți merg în abonamentele la sală pentru toată familia."

Totuși, nu totul este în declin. Serviciile de streaming au crescut cu 32%, gaming-ul a atins 226 milioane de euro, iar cheltuielile pentru călătorii în străinătate au explodat cu 39,5% la 4,87 miliarde de euro. Entertainment-ul nu dispare - se concentrează pe experiențe de calitate superioară.

București versus restul țării

Disparitățile regionale rămân semnificative. În București și marile orașe, sălile de fitness sunt pline, magazinele bio prosperă, studiourile de yoga se înmulțesc. În Vaslui sau Botoșani, realitatea este diferită - dar direcția este aceeași.

"Și la noi în Bârlad s-au deschis două săli noi anul ăsta", spune primarul unui oraș mic din Moldova. "Nu sunt la fel de dotate ca în București, dar sunt pline. Oamenii vor să fie sănătoși, indiferent unde locuiesc."

Această democratizare a wellness-ului, facilitată de digital și de creșterea puterii de cumpărare (salariul minim a ajuns la 4.050 lei în 2025), promite să reducă decalajele regionale în următorii ani.

Ce ne spun aceste cifre despre România de azi

Transformarea României dintr-o societate centrată pe supraviețuire într-una care prioritizează bunăstarea reprezintă mai mult decât o tendință economică. Este o maturizare colectivă, o recunoaștere că sănătatea nu este un lux, ci fundamentul pe care se construiește totul.

"Am 45 de ani și mă simt mai bine ca la 25", spune Maria Stanciu, contabilă din Brașov. "Nu mai contează că nu am fost la concert de șase luni. Contează că pot urca scările fără să gâfâi, că dorm bine noaptea, că am energie pentru copii."

Această schimbare de paradigmă - de la consum pasiv de divertisment la investiții active în propria sănătate - redefinește ce înseamnă să trăiești bine în România anilor 2020. Nu mai căutăm să evadăm din realitate prin entertainment, ci să construim o realitate în care merită să trăim.

Cifrele vorbesc de la sine: în timp ce alte țări europene se confruntă cu saturația piețelor de wellness, România are încă un potențial uriaș de creștere. Dar dincolo de cifre, ceea ce vedem este o țară care învață, pas cu pas, că cea mai bună investiție este în propria sănătate și bunăstare. Și poate că aceasta este cea mai importantă lecție pe care am învățat-o din ultimii ani.