Regiunile, la bani mărunţi

Sunt moldovenii cei mai săraci dintre români? Dă Banatul cei mai mulţi bani la buget? Cifrele vor răspunde la aceste întrebări şi vor confirma sau infirma miturile legate de acest

Sunt moldovenii cei mai săraci dintre români? Dă Banatul cei mai mulţi bani la buget? Cifrele vor răspunde la aceste întrebări şi vor confirma sau infirma miturile legate de acest subiect.

Odată cu apariţia stereotipurilor şi a diferenţierilor pe care românii le fac între ei în funcţie de zona geografică din care provin, au apărut şi discuţiile legate de situaţia economică a regiunilor. De cele mai multe ori bănăţenii şi ardelenii susţin că ei contribuie cel mai mult la PIB-ul ţării.

Că moldovenii şi oltenii nu sunt la fel de plini de zel într-ale muncii şi aşteaptă de la ceilalţi "să-i ducă-n spate" şi că zonele din care aceştia provin nu sunt la fel de dezvoltate economic. Peste toate acestea vine, în schimb, Capitala, care susţine că dă cei mai mulţi bani la bugetul ţării, fără a primi la fel de mulţi în schimb şi că ritmul de creştere economică de aici nu se întâlneşte în alte regiuni din ţară.

Moldova, lider la sărăcie

În topul regiunilor sărace se regăseşte pe primul loc zona Moldovei, care are în componenţă şi cel mai sărac judeţ din ţară, Vaslui. Cu un PIB pe cap de locuitor de 3.720 de euro, regiunea este şi cea mai săracă din Uniunea Europeană, potrivit Eurostat.

Judeţele Moldovei care înregistrează cea mai mare productivitate economică sunt Bacăul şi Iaşiul, dar PIB-ul acestora se menţine la jumătatea PIB-ului celor mai dezvoltate judeţe ale ţării.

În ultima perioadă, însă, efectele dezvoltării economice la nivel naţional au început să se resimtă şi la nivelul acestei regiuni. Rata şomajului a început să scadă, deşi se menţine la cote ridicate, iar câştigul salarial net a crescut în medie cu peste 15%, în ultimii trei ani, urmând să ajungă, în 2008, la peste 1.000 de lei.

Capitala, Banatul şi Ardealul ţin economia ţării

Afirmaţii de genul "Banatu'-i fruncea" sau "De la Bucureşti se dă ora exactă" nu sunt lipsite de adevăr atunci când vine vorba despre dezvoltarea economică. Potrivit statisticilor, creşterea economică a ţării se bazează, în principal, pe Vest şi Centru, dar şi pe Capitală.

Astfel, deşi zona de Vest ocupă ultimul loc pe ţară ca număr de locuitori, cu aproape nouă procente din totalul populaţiei, are cea mai efervescentă creştere economică, după Bucureşti-Ilfov. Rata şomajului pe regiune este printre cele mai mici din ţară, Timişul având cel mai mic şomaj la nivel naţional, respectiv de 1,6%.

Liderul zonei de nord-vest, Clujul, ocupă locul patru în topul celor mai dezvoltate judeţe, după Timiş, Constanţa şi Braşov, şi este în continuă dezvoltare, datorită investiţiilor străine din regiune.

Regiunea Bucureşti-Ilfov este de departe cea mai dezvoltată zonă a ţării, creşterea economică înregistrată în ultimii ani fiind peste media naţională. Potrivit statisticilor, zona contribuie cu 20% la PIB-ul naţional. În interiorul regiunii, cea mai mare contribuţie la formarea PIB-ului o au serviciile, în proporţie de 60%, urmate de dezvoltarea imobiliară şi de activităţile financiar-bancare.

Taxele locale, împărţite inegal

Autonomia revine în discuţie de fiecare dată când se vorbeşte despre nivelul de dezvoltare economică a regiunilor. A devenit un leit-motiv discursul referitor la faptul că zonele mai dezvoltate dau mai mulţi bani la bugetul naţional decât primesc înapoi, iar alocarea resurselor de la centru se face pe criterii politice. Faptul că puterea centrală colectează aceşti bani pentru a-i redistribui în special în zonele sărace, duce la întârzierea unor proiecte majore, în opinia locuitorilor zonelor dezvoltate.

În unele cazuri însă, aceste percepţii sunt infirmate de realitate. Cu toate că provine din cea mai săracă provincie a ţării, ieşenii primesc de la bugetul de stat de aproape 30 de ori mai puţin decât dau. Astfel, în 2007, locuitorii din Iaşi au plătit la bugetul de stat taxe şi impozite în valoare de peste două miliarde de lei. În schimb, au primit aproape 70 de milioane de lei.

Aceasta este şi una dintre marile nemulţumiri ale bănăţenilor, care susţin că deşi Timişul este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat, primeşte în schimb de la centru mai puţin de jumătate din ce dau. Potrivit Direcţiei Finanţelor Publice Timiş, în 2004, din peste 900.000 de lei daţi la stat s-au întors doar 431.000 de lei, în timp ce în 2005, din peste 1,1 milioane de lei s-au întors doar 620.000.

Cazul Clujului este ceva mai fericit, judeţul primind, anul trecut, mai mult decât a dat la stat. În timp ce contribuţiile clujenilor la bugetul de stat au totalizat 3,41 miliarde de lei, aceştia au primit cu aproape 40 de milioane mai mult, respectiv 3,45 de miliarde.

Autonomie, regionalizare, descentralizare

Decizia de a trimite la bugetul central banii strânşi din impozitele pe tranzacţiile imobiliare şi taxele judiciare de timbru au înfierbântat din nou spiritele. Mai mulţi primari au acuzat guvernul de furt şi au ameninţat că dau Executivul în judecată.

Cel mai vehement, poate şi din cauză că este liderul unui partid din opoziţie, a fost primarul Clujului, Emil Boc. El cerut abrogarea de urgenţă a acestor acte normative şi a susţinut că oraşul pierde zece milioane de euro, care ajung în "puşculiţa PNL".

De această decizie a fost supărat inclusiv fostul primar al Capitalei, Adriean Videanu (întâmplător sau nu coleg de partid cu Emil Boc), care a acuzat guvernul că i-a luat din visterie peste 130 de milioane de lei.

Pentru a apăra interesele din regiuni de politica "asupritoare" a centrului, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc, merge mai departe şi propune înfiinţarea unui Consiliu Judeţean la nivel regional, cu administraţiile din Caraş-Severin, Arad şi Hunedoara.

În acest fel, proiectele comune legate de dezvoltarea infrastructurii sau a turismului ar fi mai uşor de pus în practică. Iniţiativa şefului de la Timiş nu a fost foarte bine primită însă de colegii săi din regiune, liderul CJ Hunedoara, Mircea Moloţ, susţinând că astfel de întâlniri a fi "pierdere de vreme", în timp ce preşedintele CJ Hunedoara, Sorin Frunzăverde, a explicat că proiectele regionale se discută oricum la nivelul Agenţiei de Dezvoltare Regională. (Au mai colaborat Alina Busuioc, Remus Florescu, Nicoleta Tudor)

Cele mai bogate regiuni

Bucureşti - 13.874 euro PIB/loc.

Timiş - 8.696

Constanţa - 8.109

Braşov - 7.837

Cluj - 7.743

Cele mai sărace judeţe

Vaslui - 2.813 euro PIB/loc.

Botoşani - 3.112

Giurgiu - 3.397

Călăraşi - 3.443

Vrancea - 3.756

Sursa: Comisia Naţională de Prognoză