Simți cum se învârte totul cu tine deși nu te miști? Medicul neurolog explică de ce vertijul poate reprezenta o urgență medicală

Foto: Medlife

Vertijul, acea falsă senzație de mișcare sau de plutire a propriului corp ori de mișcare a mediului înconjurător, este un simptom reclamat de tot mai multe persoane în ultimii ani. Sedentarismul, stresul cronic, privarea de somn, suprasolicitarea profesională și expunerea constantă la stimuli vizuali și digitali sunt câțiva dintre factorii de stil de viață care ne influențează subtil și, totuși, profund capacitatea de a ne păstra, la propriu, echilibrul. Despre câteva dintre cauzele care duc la destabilizarea sistemului vestibular al organismului am vorbit cu dr. Andrei Mocanu Aursulesei, medic primar neurologie, de la Hyperclinica MedLife Galați.

În fiecare minut, creierul nostru integrează miliarde de semnale provenite de la ochi, de la urechea internă, de la mușchi și de la articulații pentru a ajuta corpul să-și coordoneze mișcările și să-și mențină echilibrul. Acest proces are loc, în mod normal, de la sine, fără să-i acordăm atenție sau fără să fie nevoie de intervenția noastră specifică. Se poate întâmpla, însă, ca acest sistem complex de prelucrare a informațiilor să dea eroare din diverse motive, iar informațiile transmise de sistemul vestibular (alcătuit din structuri ale urechii interne și ale creierului) să nu mai corespundă cu cele primite de la ochi și de la restul corpului. Ca urmare, creierul poate interpreta greșit poziția noastră în spațiu, iar rezultatul este senzația că lumea se învârte în jurul nostru, în sens propriu.

„Tot mai mulți pacienți descriu astăzi senzații persistente de instabilitate, hipersensibilitate la mișcare sau amețeală asociată anxietății și oboselii cronice. Vertijul reprezintă una dintre cele mai frecvente manifestări neurologice întâlnite atât în practica de ambulator, cât și în serviciile de urgență. Este important de subliniat faptul că vertijul nu constituie un diagnostic în sine, ci un simptom care poate apărea într-un spectru extrem de larg de afecțiuni. Migrena vestibulară și vertijul funcțional persistent sunt diagnostice pe care le întâlnim mult mai frecvent în neurologie decât în urmă cu două-trei decenii”, a spus dr. Andrei Mocanu Aursulesei.

Problemă ce trebuie abordată multidisciplinar Persoanele care se adresează medicului pentru că amețesc fac referire, de fapt, la o varietate de manifestări ce au legătură cu pierderea echilibrului: senzație de clătinare, instabilitate la deplasare, dificultăți de orientare spațială, anxietate intensă, stare de slăbiciune sau chiar senzație de leșin.  

„Rolul medicului este de a transforma astfel de descrieri subiective într-un tablou clinic coerent, care să permită identificarea sursei reale a simptomelor. De altfel, abordarea vertijului este profund multidisciplinară, deoarece acest simptom se află la intersecția mai multor specialități medicale. Deși pacientul percepe vertijul ca pe o simplă „amețeală”, în realitate el poate avea origine vestibulară periferică, neurologică centrală, cardiovasculară, metabolică sau chiar psihogenă. Totuși, nu orice amețeală reprezintă un vertij veritabil”, a precizat medicul neurolog.

Așadar, în multe cazuri, colaborarea dintre medici din specialitățile neurologie, ORL, cardiologie și, uneori, medicină internă devine esențială pentru stabilirea rapidă și corectă a diagnosticului.

Din punct de vedere neurologic, vertijul apare prin afectarea structurilor implicate în controlul echilibrului și orientării spațiale, fie la nivel periferic, vestibular, fie la nivel central, cerebral. „Printre cele mai frecvente afecțiuni neurologice asociate cu vertijul sunt: accidentul vascular cerebral, migrena vestibulară, scleroza multiplă în plăci, precum și alte boli demielinizante, afecțiunile cerebeloase (cerebelul este acea parte a creierului denumită popular <<creierul mic>>), neuropatiile vestibulare sau ale afectării nervului vestibular, (afecțiuni aflate la granița dintre neurologie și ORL), patologii neurodegenerative, precum boala Parkinson”, a spus dr. Andrei Mocanu Aursulesei. Vertijul intens, cu debut brusc, poate indica un AVC Printre cele mai frecvente afecțiuni neurologice asociate cu un vertij care poate debuta brusc și cu intensitate, alături de alte simptome semnificative, se numără accidentul vascular cerebral din teritoriul vertebro-bazilar. Acesta afectează circulația ce alimentează partea posterioară a creierului, unde se găsesc structuri cerebrale esențiale pentru viață. „Această patologie din teritoriul vertebro-bazilar necesită recunoaștere rapidă, deoarece poate pune viața în pericol. În astfel de situații, vertijul apare brusc și poate fi însoțit de diplopie (așa-numita vedere dublată), ataxie (n. e. - tulburări de coordonare la mișcări voluntare), posibile amorțeli, slăbiciune musculară sau cefalee neurologică severă, precum și alte simptome neurologice în multiple forme de prezentare clinică. Există, însă, și cazuri în care vertijul este simptomul dominant, ceea ce face diagnosticul mai dificil și impune o evaluare neurologică atentă, mai ales la pacienții vârstnici sau cu factori de risc vascular”, a explicat medicul neurolog. La persoanele cu boli cronice, dacă există suspiciunea că s-a produs un accident vascular cerebral, diagnosticul trebuie stabilit cât mai rapid. Investigațiile imagistice sunt indispensabile și pot face diferența major în astfel de cazuri, prin informațiile pe care le oferă despre producerea unei modificări ce întrerupe alimentarea cu sânge a unei porțiuni din creier. „Un vertij apărut brusc la un pacient hipertensiv, diabetic sau cu fibrilație atrială obligă întotdeauna la excluderea unui accident vascular cerebral. În astfel de situații, timpul devine esențial, iar evaluarea neurologică și imagistica cerebrală trebuie realizate rapid. Rezonanța magnetică cerebrală este metoda cea mai importantă pentru evaluarea trunchiului cerebral, cerebelului și căilor vestibulare centrale. Ea poate evidenția accidente vasculare cerebrale, dar și un puseu de scleroză multiplă, tumori de fosă posterioară sau alte leziuni structurale. Și tomografia computerizată este utilizată frecvent în situații de urgență, mai ales pentru excluderea hemoragiilor cerebrale, deși sensibilitatea sa pentru leziunile mici de fosă posterioară (n. e. – leziunile din partea din spate și de jos a creierului) este mai redusă”, a spus dr. Mocanu Aursulesei.

Expresie a unui prim episod de scleroză multiplă 

Pentru decelarea naturii vertijului, este foarte important ca medicul să aibă acces la cât mai multe informații, din cât mai multe surse. Într-o primă etapă, a anamnezei și a examinării clinice, medicul pune cap la cap indicii extrem de valoroase precum: modul de debut, durata episoadelor, factorii declanșatori și simptomele asociate. Iar acolo unde acest tip de informații nu sunt suficiente pentru a face diferența în stabilirea unui diagnostic, informațiile obținute în urma investigațiilor imagistice prin rezonanța magnetică cerebrală completează tabloul și aduc claritate. „Ca și accidentul vascular cerebral, scleroza multiplă poate determina vertij prin afectarea căilor vestibulare din trunchiul cerebral sau cerebel. La un pacient tânăr, în special atunci când vertijul evoluează progresiv și se asociază cu vedere dublă, tulburări de coordonare sau simptome neurologice fluctuante, trebuie luată în considerare și această posibilitate. Uneori, vertijul poate reprezenta chiar una dintre primele manifestări ale bolii”, a precizat medicul neurolog. Cu alte cuvinte, în cazul unei persoane care s-a adresat pentru un prim episod de vertij și diplopie, pe IRM se poate vedea o leziune demielinizantă în trunchiul cerebral, ceea ce explică foarte bine simptomele din acel moment. Însă dacă se văd și alte leziuni demielinizante în zone specifice hărții sclerozei multiple, acestea reprezintă informații foarte importante despre faptul că procesul nu este limitat la episodul actual, ceea ce poate ajuta la stabilirea unui diagnostic.

Pe de altă parte, există și situații în care o persoană să se confrunte cu simptomul de vertij fără ca investigațiile imagistice să reliefeze ceva sugestiv în acest sens. „În practica clinică, întâlnim frecvent pacienți la care vertijul persistă luni întregi, fără o leziune neurologică structurală evidentă, fiind întreținut de hipervigilență, anxietate și sensibilizarea sistemelor vestibulare centrale. Aceste cazuri necesită o abordare complexă și echilibrată, deoarece simptomatologia este reală și poate afecta profund calitatea vieții”, a mai precizat dr. Mocanu Aursulesei.

Simptom marcant în unele migrene

În ciuda ideii răspândite cum că migrena ar implica întotdeauna o durere mai mult sau mai puțin puternică de cap, există cel puțin o formă a bolii al cărui principal simptom nu este durerea de cap, ci vertijul. Mai frecvent afectate de acest tip de migrenă, numită migrenă vestibulară, sunt persoanele aflate în intervalul de vârstă 30-50 de ani și în special femeile, pe fondul fluctuațiilor hormonale cu care se confruntă. „Migrena vestibulară reprezintă una dintre cele mai comune cauze de vertij recurent la adultul tânăr și de vârstă medie. Mulți pacienți nu asociază episoadele de vertij cu migrena, deoarece cefaleea poate lipsi sau poate fi discretă. În schimb, pacienții descriu episoade fluctuante de amețeală, intoleranță la mișcare, sensibilitate la lumină sau zgomot și senzație de dezechilibru care pot dura de la minute la ore”, a explicat medicul neurolog.

În cazul persoanelor cu predispoziție pentru această boală, există o probabilitate destul de mare ca atacurile migrenoase să revină periodic, în condițiile stilului de viață modern. Stresul este un factor declanșator important, după cum arată studiile. „Episoadele de vertij asociate migrenei vestibulare apar în perioade de oboseală psihică, privare de somn, suprasolicitare sau tensiune emoțională. Persoanele aflate sub stres cronic dezvoltă frecvent tensiune musculară cervicală persistentă, contractură paravertebrală și rigiditate a musculaturii gâtului și umerilor. Aceste modificări pot influența informațiile proprioceptive care contribuie la menținerea echilibrului, generând senzație de instabilitate sau amețeală nespecifică”, a mai explicat dr. Andrei Mocanu Aursulesei, medic primar neurologie în cadrul Hyperclinicii MedLife Galați.

Altfel spus, stresul nu produce doar o reacție psihologică abstractă, ci determină modificări neurobiologice reale, care pot influența echilibrul, orientarea spațială și percepția corporală. Din acest motiv, tratamentul persoanelor cu vertij asociat stresului trebuie să fie complex și echilibrat, incluzând nu doar medicație atunci când este necesară, ci și managementul stresului, somn adecvat, exerciții pentru recuperarea vestibulară și, dacă este necesar, suport psihologic specializat.