Ministrul Muncii transforma Oficiul pentru Plasarea Fortei de Munca in Strainatate in sereleu si totodata autoritate de stat in domeniu

In acelasi timp desfiinteaza toate normele existente pe piata operatorilor privati

Oficiul National pentru Recrutarea si Plasarea Fortei de Munca in Strainatate se va desprinde de Ministerul Muncii devenind o autoritate independenta. Oficiul va elibera permise de munca pentru strainii care solicita sa lucreze in Romania, va negocia si derula acorduri guvernamentale privind munca in strainatate a romanilor si va elabora norme in domeniu. Totodata insa, oficiul va continua sa functioneze ca un sereleu, intermediind semnarea de contracte cu firme din strainatate interesate sa angajeze muncitori romani. Autonomia oficiului a fost anuntata de ministrul Marian Sarbu ca fiind o parte dintr-un program amplu, menit sa descentralizeze "tot ce inseamna serviciu in Ministerul Muncii". Programul nu vizeaza insa nici unui alt departament in afara oficiului. Munca in strainatate - o afacere de 1 miliard de dolari pe an, intorsi in tara Conform intentiilor ministrului Sarbu, ordonanta privind autonomia oficiului va intra in vigoare de la 1 august. "Munca in strainatate constituie o piata imensa care se va extinde in viitor. Anual intra in Romania, prin banci, circa 1 miliard de dolari transferuri ale romanilor care muncesc in strainatate, atat rezidenti cat si muncitori cu forme mai putin legale..." a spus ministrul Sarbu. Comparativ cu anul trecut, in primele patru luni ale acestui an sumele intrate in Romania au crescut cu 100 de milioane de dolari - de la 246.000.000 USD, la 344.000.000 USD. Aceste date explica preocuparea deosebita a conducerii Ministerului Muncii pentru munca in strainatate definita de ministru ca "recipient de speranta pentru multi romani". Ministerul Muncii aduce haosul pe piata operatorilor privati Interesul se manifesta insa numai in ceea ce priveste banii, nu si protectia romanilor care muncesc in strainatate. Marian Sarbu a anuntat ca in acelasi timp cu descentralizarea oficiului, Ministerul Muncii renunta la acreditarea firmelor private care recruteaza si plaseaza forta de munca in strainatate. Fiecare firma isi va negocia si incheia propriile sale contracte, iar romanii vor alege ofertele dupa noroc, Ministerul Muncii declinandu-si orice responsabilitate in aceasta privinta. Reamintim ca o hotarare de guvern privind protectia salariatilor prevedea norme stricte privind functionarea firmelor care aveau ca obiect de activitate plasarea fortei de munca in strainatate. Patronii erau obligati sa depuna la Ministerul Muncii un dosar care sa ateste bonitatea firmei, iar fiecare contract de munca incheiat intre un angajator strain si un muncitor roman trebuia sa respecte clauze minimale privind salariul si conditiile de munca. Circa un an de zile de aplicare a acestei hotarari de guvern a dus la o oarecare limpezire a pietei ofertelor de angajare in strainate: atat romanii cat si angajatorii straini invatasera sa caute doar firmele acreditate. "Traficul cu forta de munca nu este un fenomen ingrijorator", considera ministrul Muncii De 1 august, singura obligatie pe care o vor avea firmele private ce plaseaza forta de munca in strainatate va fi inregistrarea in scriptele Inspectiei Muncii. Aceasta obligatie o au toate societatile comerciale romanesti, dar, in opinia ministrului Marian Sarbu, in acest caz inregistrarea va avea efecte miraculoase impiedicand traficul de forta de munca sau angajarea in conditii inumane a muncitorilor romani. Saptamanal, sute de romani pleaca din tara in cautarea unei slujbe pe "bani adevarati", mare parte din ei "indrumati" de firme fantoma care in schimbul a 300 pana la 1000 de dolari ii trec granita si ii lasa in drum. Cu un efectiv de circa 1000 de oameni la 800.000 de firme inregistrate la nivelul intregii tari, cu obligatia de a stopa fenomenul muncii la negru, verificarea respectarii normelor de securitate a muncii, eventualele abuzuri ale patronilor, identificarea cauzele accidentelor de munca etc., Inspectia Muncii nu are cum sa tina sub control exportul ilegal de forta de munca. O dovada este afacerea Grand Miroc, "descoperita" de inspectori numai dupa ce cateva sute de romani au luat cu asalt sediul teparilor din Timisoara si ramasa pana in prezent in coada de peste. Ministrul Muncii a declarat miercuri ca nu considera traficul cu forta de munca in Romania ca fiind un fenomen ingrijorator.