Povestea stațiunilor montane din Valea Prahovei. Cum au ajuns locurile din munții Bucegi atât de iubite de turiști
0La începutul secolului XX, stațiunile de pe Valea Prahovei, atunci mult mai reduse ca dimensiuni și dezvoltare ca în prezent, au devenit unele dintre cele mai atractive zone de agrement din România. Povestea lor a început odată cu cea a primei căi ferate transcarpatice din România.
În urmă cu două secole, doar câteva așezări omenești și mănăstirile Sinaia și Predeal se găseau pe Valea Prahovei în apropierea trecătorii Predeal (1.032 metri), fosta graniță dintre Transilvania aflată în Imperiul Austro-Ungar și România.
„Până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, pe valea de sus a Prahovei se găseau așezări stabile la Schitul Lespezi de lângă Posada, mănăstirea Sinaia întemeiată în 1695 de marele spătar Maihai Cantacuzino, cătunul Izvor înființat în 1782 de domnitorul Mihai Șuțu din scutelnicii mănăstirii Sinaia, schitul Predeal, întemeiat în 1744, precum și un han mare, Salonul de Piatră, pe stânga Prahovei, cel mai vestit din partea de sus a Prahovei. Era o clădire solidă în care se puteau adăposti călătorii în timpuri grele”, informează Primăria Bușteni.
La mijlocul secolului al XIX-lea, autoritățile din România au construit cu mari eforturi drumul care lega Bucureștiul de Predeal, prin valea Prahovei, care continua cu drumul Predeal - Brașov.
Însă calea rutieră, considerată strategică datorită legăturii pe care o făcea între România Transilvania, devenea adesea impracticabilă, din cauza inundațiilor râului de munte și a prăvălirilor de pietre de pe versanți.
„De la București până la Ploiești este un drum foarte bun, mai isprăvit. De la Ploiești peste Câmpina prin valea Prahovei, peste Predeal ca să se lege de drumul imperial Timiș-Brașov se lucră în tot anul o întindere. Anul trecut s-a deschis pentru public pe însemnate întinderi. Un pompos drum de munți se trage lângă Comarnic de la munte în jos, unde peste ape sunt făcute mai multe poduri durătoare”, scria ziarul Telegraful Român, în 1856.
Castelul Peleș, locul care a făcut faimos Valea Prahovei
Drumul de pe Valea Prahovei a devenit tot mai circulat la sfârșitul secolului al XIX-lea, iar pe marginile sale au apărut tot mai multe cârciumi și hanuri. Însă nu doar șoseaua care traversa locuri de munte extrem de spectaculos prin relieful lor a făcut populară zona pentru amatorii de drumeții.
În 1879 a fost deschisă circulația pe prima cale ferată transcarpatică, de pe actualul teritoriu al României. Calea ferată Ploiești - Brașov, construită și ea cu mari eforturi, traversa defileul de la poalele Bucegilor, legând România de Transilvania, iar gara Predeal devenise locul de joncțiunie al liniilor ferate din Transilvania și România.
Pornind de la Ploiești spre Brașov, pe traseul ei de 112 kilometri, calea ferată străbătea micile localități de atunci Câmpina, Comarnic, Sinaia, Bușteni, Azuga și Predeal, care aveau să devină în următoarele decenii repere turistice ale văii Prahovei.
Patru ani mai târziu, în 1883, a fost inaugurat și Castelul Peleș din Sinaia, reședința de vară a primului rege al României, Carol I de Hohenzollern Sigmaringen. Întregul complex al Castelului Peleș a fost realizat în anul 1914, anul morții lui Carol I, după 39 de ani de lucrări intense, fiind considerat unul dintre cele mai frumoase castele din Europa.
Sinaia şi domeniul regal de la Peleş au rămas în istorie drept locul în care s-a născut ultimul rege al României. Mihai I a venit pe lume în data de 25 octombrie 1921, la Castelul Foişor aflat în imediata apropiere a Castelului Peleş. Aici a copilărit, alături de bunica sa, Regina Maria a României, dar şi de mama sa, Elena.
Sinaia, orașul favorit al familiei regale, devenise o destinație atractivă pentru amatorii de drumeții, iar comuna s-a dezvoltat în jurul castelului regal și al mănăstirii sale, ajungând la peste 2.000 de locuitori la sfârșitul secolului al XIX-lea.
O fabrică de cherestrea, una de cuie, câteva hoteluri și o clinică de hidroterapie susțineau economia micii localități de munte.
Micile sate din munți, invadate de turiști
Mai sus de Sinaia, satele de pe Valea Prahovei au devenit tot mai atractive pentru turiști odată cu înființarea căii ferate. Predealul devenise comună în anul 1884, când satele Predeal, Azuga, Buşteni şi Poiana Tapului s-au dezlipit de Sinaia pentru a forma împreună noua localitate Predeal, care se întindea pe Valea Prahovei, până la apa Peleşului.
Predealul era atunci o mică așezare montană cu gospodării împrăștiate pe munți, unde localnicii munceau în exploatările forestiere ori creșteau animale.
În satul învecinat, Azuga, o mică industrie se dezvoltase în secolul al XIX-lea, odată cu construcția unor fabrici de sticlă, var, cașcaval, ciment și postav, cherestea, ciment, dar și de bere și șampanie. La Bușteni o fabrică de hârtie completa mica industrie forestieră de la începutul secolului XX.
Calea ferată și drumul de pe Valea Prahovei le aduceau micilor așezări tot mai mulți vizitatori.
„La localitățile de pe valea Prahovei, care astăzi sunt cele mai vizitate ca stațiuni climaterice, credem că ar putea contribui la o îngrijire mai de aproape a lor să se dea fiecăruia din cătunele Bușteni, Azuga Predeal, o administrație comunală proprie. Astăzi, toate formează o singură comună, dar cu afluența din ce în ce mai mare, de peste vară, a vizitatorilor, importanța lor evident că este alta decât aceea a unor cătune oarecare”, informa ziarul Universul în 1908.
În anii următori, satele Poiana Țapului și Bușteni au format comuna Bușteni, cunoscută atunci pentru fabrica de hârtie deschisă aici în secolul al XIX-lea. Tot atunci, Azuga s-a desprins de comuna Bușteni, înființându-șie propria sa administrație.
Bătălia de la Predeal
Înainte de a deveni localități turistice, așezările de la granița României cu Transilvania a avut însă un rol deosebit în timpul Primului Război Mondial, când în urma Bătăliei de la Predeal, armatele române au reușit să blocheze ofensiva militară a austro-ungarilor prin Valea Prahovei.
După război, micile localități de pe Valea Prahovei s-au transformat treptat în localități urbane, atractive în timpul verii pentru amatorii de drumeții și căutate mai ales iarna de schiori.
Încă din anii ‘30, trenuri speciale pentru turiști circulau, în timpul iernii, pe ruta București - Predeal. În deceniile de comunism, noi hoteluri au fost construite pe Valea Prahovei, iar Sinaia, Predeal, Bușteni și Azuga au devenit orașe turistice.
Alături de stațiunile căutate iarna, pe Valea Prahovei turiștii pot explora atracții turistice ca Sfinxul și Babele, Crucea Caraimanului, castelele Peleș, Pelișor, Cantacuzino, mănăstirile Sinaia și Caraiman, peșteri, lacuri și alte monumente ale naturii din Munții Bucegi.
Se încarcă comentariile...
