Video Cum a ajuns România la peste 10.000 de kilometri de cale ferată. Marile construcții feroviare care au rezistat timpului
0Cu o rețea feroviară care însumează peste 10.600 de kilometri, România a rămas în topul țărilor din Uniunea Europeană cu cei mai mulți kilometri de cale ferată. Însă câteva dintre marile investiții în infrastructura feroviară, plănuite încă de la începutul secolului trecut, au rămas abandonate.
La sfârșitul anului 2023, lungimea liniilor de cale ferată de folosinţă publică aflate în exploatare pe teritoriul României însuma 10. 611 kilometri, din care 10.515 km (99,1%) linii cu ecartament normal, 91 de kilometri linii cu ecartament larg şi 5 kilometri linii cu ecartament îngust, arată un raport publicat de Institutul Național de Statistică.
Deși față de anul 1990, în România au fost dezafectați circa 350 de kilometri de cale ferată normală, și peste 400 de kilometri de linii ferate cu ecartament îngust (căi ferate forestiere, miniere sau industriale), România a continuat să fie printre statele cu cea mai lungă și densă rețea de cale ferată din Europa, fiind întrecută la acest capitol de Germania, Franța, Spania, Polonia, Italia, Suedia, Marea Britanie.
România și-a păstrat rețeaua feroviară dinainte de Al Doilea Război Mondial
Regimul comunist și-a atribuit cele mai multe merite în dezvoltarea infrastructurii feroviare, însă cea mai mare parte a rețelelor de cale ferată din România a fost moștenită dinaintea războiului.
Unele căi ferate, folosite în prezent, datează de peste un secol și jumătate, iar lucrări de artă ca Podul Carol I de pe magistrala București - Constanța, proiectat de inginerul Anghel Saligny, au fost egalate ca amploare abia un secol mai târziu.
În cele peste patru decenii de comunism, statul român a electrificat și dublat o treime de căile ferate.
„Structura de bază a rețelei naționale de căi ferate a fost finalizată înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, când lungimea totală a sistemului era de 9.900 kilometri. În 1986, rețeaua avea o lungime totală de 11.221 kilometri, care cuprindeau 10.755 kilometri de ecartament standard, 421 de kilometri de ecartament îngust și 45 de kilometri de cale cu ecartament larg. Aproximativ 3.060 de kilometri de traseu fuseseră dublați, iar 3.328 de kilometri de cale ferată au fost electrificați”, arătau autorii volumului „România, un studiu de ţară”, publicat în 1991 de Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii.
Primele căi ferate de pe actualul teritoriu al României au fost construite la mijlocul secolului al XIX-lea, de companii interesate să exploateze resursele naturale din Banatul Montan.
Cea mai veche cale ferată a fost inaugurată între Oravița și Baziaș, în 20 august 1854. Avea 62 de kilometri și a fost folosită inițial la pentru transportul călătorilor și al cărbunelui extras de la minele Aninei spre Dunăre, prin Oravița (video - Adevărul).
Ultimul tronson al acesteia, Oravița - Iam , a fost dezafectat în 2015, iar în prezent gara din Oravița a rămas capăt de linie al traseului căii ferate montane Anina - Oravița (înființată în 1863), folosită în scop turistic.
„În stația CFR lucrau în trecut peste o sută de oameni. O mulțime de trenuri cu cărbune, lemn, cereale, materiale și oameni tranzitau gara din Oravița, venind dinspre Anina sau dinspre Ian și Baziaș. Acum, mai suntem câțiva. Noroc că o dată pe zi, mai trece trenul cu turiști, de pe calea ferată montană Oravița - Anina”, relata, pentru Adevărul, un angajat al gării din Oravița, în prezent monument istoric.
În următoarele două decenii peste 2.000 de kilometri de căi ferate au fost construite în Transilvania și România, cea mai veche magistrală de pe teritoriul actual al României fiind calea ferată Arad - Simeria - Alba Iulia, de peste 200 de kilometri, inaugurată în 1868. Un an mai târziu a fost inaugurată magistrala București - Giurgiu, de circa 70 de kilometri.
Defileul Jiului și podurile dunărene, marile proiecte feroviare din anii de comunism
Plănuită încă din secolul al XIX-lea, calea ferată care urma să lege, prin Defileul Jiului (video - Adevărul), regiunile istorice Transilvania și Oltenia, a intrat în șantier în 1924.
Lucrările la cei 30 de kilometri ai rutei care traversează munții au fost finalizate abia în 1948, după o mobilizare nemaivăzută dictată de autoritățile comuniste, interesate de exploatarea cărbunelui din Valea Jiului.
În 1 Martie 1948, când circa două treimi din lucrările la calea ferată din Defileul Jiului, între Petroșani și Bumbești Jiu, erau realizate, regimul comunist a înființat „Șantierul Național al Tineretului Bumbești – Livezeni” și a mobilizat aici circa 28.000 de tineri brigadieri, aduși din toate regiunile României.
Construcția căii ferate a fost finalizată în toamna anului 1948, iar pe lungimea sa de peste 30 de kilometri au fost realizate 32 de tuneluri în lungime totală de opt kilometri, 123 de viaducte, poduri și podețe, lucrări ample de consolidare a stâncilor pe o lungime de circa trei kilometri și aproximativ trei milioane metri pătraţi de terasamente.
Regimul Ceaușescu s-a putut mândri și cele două poduri peste Dunăre de la Feteşti şi Cernavodă, construite în aproximativ 10 ani şi inaugurate în 1987, odată cu tronsonul 17 kilometri de autostradă între orașele Fetești și Cernavodă. Cu un secol mai devreme, Regele Carol I inaugurase la Cernavodă spectaculosul sistem de poduri feroviare construit peste Dunăre, după planurile inginerului Anghel Saligny.
„Podul Cernavodă - cel mai mare pod de acest fel construit in Europa - are o lungime totală de 1.600 metri, din care 470 metri deasupra albiei Dunării, cu două deschideri de câte 140 metri şi o deschidere maximă de 190 metri, permiţând navigaţia în ambele sensuri a unor nave fluviale de dimensiuni maxime. Lungimea podului Borcea măsoară in total 970 metri (420 metri deasupra apei), iar cele trei deschideri — câte 140 metri. Cuprins între Feteşti şi Cernavoda, tronsonul de autostradă însumează 17 kilometri din care 11 kilometri sunt constituiţi din viaducte şi din pasaje. În zona de traversare a apei, benzile de şosea evoluează pe consolele podurilor de cale ferată”, informa ziarul România Liberă, în 1987.
Construcția sistemului de metrou din București a fost o altă investiție majoră în transportul feroviar în anii ‘80, arătau autorii volumului „România, un studiu de ţară”, publicat în 1991.
Căile ferate abandonate după 1990
Însă după 1990, România a moștenit de la regimul comunist o rețea de infrastructură feroviară plină de probleme și mai multe investiții în infrastructura feroviară care nu au mai putut fi continuate, ori au avut o durată scurtă de viață.
Aproape cinci decenii a durat construcția căii ferate Deva - Brad (video), plănuită ca parte a unei magistrale feroviare de importanță strategică pentru România, care ar fi legat Oradea de Craiova.
Lucrările au fost finalizate în 1987, dar calea ferată de circa 40 de kilometri, care străbătea Munții Metaliferi, a fost folosită doar un deceniu. O alunecare de teren din 1997 a dus la dezafectarea ei în anii următori (video).
Calea ferată Deva - Brad, 82 de poduri şi podeţe, cel mai lung dintre ele fiind podul peste râul Mureș (video), inaugurat în 1943, cu o lungime de 301 metri, 14 viaducte şi 4 tunele.
La fel de spectaculoasă prin lucrările de artă a fost calea ferată Vâlcele - Râmnicu Vâlcea, în lungime de 41 de kilometri, construită în perioada 1979 - 1989, pentru a lega valea Argeșului de Valea Oltului.
Un tunel de peste doi kilometri a fost construit în 1985 la Gibei. Tronsonul urma să scurteze cu 100 de kilometri distanța dintre București și regiunea Transilvaniei și să lege feroviar orașele Râmnicu Vâlcea de Pitești. Calea ferată neelectrificată a fost inaugurată în 1989, dar trenurile de călători nu au circulat pe ea. În 2004, a fost dezafectată.
Până la sfârșitul anilor 2000, a fost desființată complet și calea ferată Hațeg - Caransebeș (video), de circa 80 de kilometri, construită în primii ani ai secolului XX pentru a lega regiunile istorice Banat și Transilvania.
Datorită declivităţii mari a traseului, pe o porţiune de aproape 10 kilometri, care porneşte din apropierea satului Bouţari (Caraş-Severin), traversează „Porţile de Fier ale Transilvaniei“ şi coboară în depresiunea Haţegului, la Sarmizegetusa, calea ferată era dotată cu cremalieră, o instalaţie complexă care ajuta locomotivele să urce și să coboare pantele.
România, pe două coridoare europene de transport feroviar
În ultimii ani, mai multe căi ferate din România au fost cuprinse în proiecte de modernizare, finanțate de statul român și de Uniunea Europeană.
Aproape 600 de kilometri de cale ferată au fost modernizaţi în România, 1.200 de kilometri sunt în lucru, iar alţi 1.000 de kilometri se află în stadiu de pregătire, a declarat, zilele trecute, Mariana Ioniţă, secretarul general al Ministerului Transporturilor şi Infrastucturii.
Cea mai importantă magistrală feroviară în România, parte a Coridorului Rin - Dunăre, aflată în proces de modernizare străbate țara de la vest spre est, între Curtici şi Constanţa, pe traseul Curtici - Arad - Simeria - Coşlariu - Sighişoara - Braşov - Bucureşti - Constanţa, în lungime de 850 de kilometri, din care 565,8 km de cale ferată au fost modernizaţi la standarde europene
„Cele mai importante construcţii noi realizate între Simeria şi Sighişoara sunt: podul în formă de arc (134,6 metri) peste râul Târnava Mare, Tunelul Sighişoara (401 metri), Tunelul Daneş (969 metri), cel mai lung tunel de cale ferată construit în România după 1989, pasajul superior rutier peste DN 13 şi Tunelul Turdaş (780 de metri)”, informa, recent compania de stat Căile Ferate Române.
În același proiect, între Simeria și Arad, pe viitoarea magistrala de cale ferată din vestul României, aflată în șantier, au fost construite nouă poduri noi peste râul Mureș (video).
A doua magistrală de cale ferată din rețeaua europeană de transport feroviar, Coridorul Orient/Est, va traversa sud-vestul României pe direcția Calafat - Craiova - Drobeta Turnul Severin - Caransebeș - Timișoara.
Lucrările la viitoarele sectoare feroviare sunt în stadiul de proiecte și, pentru tronsonul Craiova - Drobeta Turnul Severin - Caransebeș, de achiziții publice.
Se încarcă comentariile...
