Ielele și Sânzienele: legende, superstiții și mistere de Rusalii și Sfântul Ioan care încă îi înspăimântă pe români
0La începutul verii, două sărbători apropiate în calendar — Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile) și Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul — aduc în prim-plan două personaje mitologice. Chiar și atunci când dansul ielelor și zborul sânzienelor nu se întâlnesc în aceeași zi, magia se transformă adesea în nedumerire.
Rusaliile și Sânzienele sunt încurcate frecvent, mai ales pentru că ambele sărbători implică zâne, mister și ritualuri estivale din satele românești. Iar când datele din calendar se aliniază straniu, iar sărbătorile par să se calce pe bătătură, una dintre cele mai vechi și persistente confuzii ale folclorului românesc revine în forță: sunt ielele aceleași ființe cu sânzienele?
Haideți să descurcăm acest fir mitologic încurcat.
Detaliul care încurcă zânele: data din calendar
Există o mulțime de diferențe subtile între cele două sărbători și ființele lor mitologice – de la nume și origine, până la simboluri și ritualuri.
Rusaliile își trag numele din vechea sărbătoare romană Rosalia, dedicată morților sau florilor, în timp ce Sânzienele derivă, potrivit unor cercetători, din Sanctae Dianae – zeița romană a pădurii, păstrată în folclorul românesc sub forma unei zâne solare, protectoare a verii și a iubirii.
La Rusalii, călușarii joacă pentru a alunga ielele și a proteja comunitatea. De Sânziene, fetele nemăritate culeg flori galbene, împletesc coronițe și le aruncă pe acoperișuri, în speranța visării ursitului.
În mod obișnuit, Rusaliile sunt sărbătorite la 50 de zile după Paște (data variază de la an la an – în 2025, ele cad pe 9 iunie), în timp ce Sânzienele au o dată fixă: 24 iunie. În anii în care cele două sărbători se suprapun – cum s-a întâmplat în 2024 – e ca și cum două lumi mitologice complet diferite s-ar ciocni într-o singură zi. Iar de aici până la confuzie nu mai e decât un pas de iele... sau un tropăit straniu, cum ar zice bătrânii, având în vedere că ielele sunt adesea închipuite cu picioare de capră — un semn al naturii lor supranaturale și înșelătoare.
„Suprapunerea calendaristică e accidentală. Dar în mentalul colectiv, ea creează senzația că ielele și sânzienele sunt una și aceeași făptură magică. În realitate, mitologiile lor sunt total diferite”, explică etnologul Doina Ișfănoni.
Confuzia persistă chiar și atunci când cele două sărbători sunt despărțite doar de câteva zile.
Ielele – dansatoarele misterioase care pedepsesc fără milă
În noaptea Rusaliilor, când vălul dintre lumi se subțiază, ielele — ființe aeriene și nevăzute — își încep hora magică. Capricioase și nemiloase, uneori cu picior de capră, alteori cu puterea de a înnebuni pe cei care le privesc, ele stârnesc teamă și mister. Se feresc de pelin, usturoi și rugăciune, iar când dansează pe câmp, iarba moare arsă sub pașii lor.
Oricine rătăcește pe neașteptate prin locurile lor de joacă — la marginea pădurii, la răscruci sau în spații pustii — riscă „luatul de Rusalii”: o soartă crudă, ce poate însemna paralizie, schimonosire sau chiar pierderea membrelor.
În unele zone, ielele sunt văzute ca surorile întunecate ale Sânzienelor, femei-ființe care dansează noaptea, fie goale, fie în rochii vaporoase, menite să ademenească bărbații în lumea lor.
În această lumină întunecată, ele au fost considerate cauzele tuturor relelor, inclusiv personificările „Ciumei și Holerei”, după cum ne spune etnologul Alexandru Chiselev, de la Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea, în lucrarea sa „Magia la românii și ucrainenii din nordul Dobrogei”.
Sânzienele – zânele solare care aduc dragoste și belșug
Sânzienele, în schimb, prințesele luminii și ale fertilității, simbolizează blândețea și belșugul. În noaptea magică dintre 23 și 24 iunie, ele zboară printre flori, parfumează câmpurile și aduc roadă bogată în livezi. Se spune că sânzienele țes destine și ursesc iubirea adevărată.
În această noapte sfântă, fetele nemăritate împletesc coronițe din flori galbene și le aruncă peste case, în speranța unui noroc și a unei iubiri ce se va împlini.
Deși sunt considerate zâne benefice, Sânzienele pot deveni la fel de periculoase ca Rusaliile, zânele rele, dacă nu sunt respectate.
Două fețe ale aceluiași basm, dar cu roluri opuse
Dacă ielele aduc avertisment și pedeapsă, sânzienele reprezintă speranța și binecuvântarea. Prima categorie este invocată cu teamă, cealaltă — cu dorință. A le confunda înseamnă a transforma o zână solară într-un spirit răzbunător... și invers.
Deși ambele sunt numite generic „zâne”, ele întruchipează două forțe opuse: una a luminii și rodului, cealaltă a primejdiei și haosului.
„Este una dintre cele mai spectaculoase suprapuneri din imaginarul nostru tradițional: două feminități mistice, două feluri de sacru, într-o bătălie tăcută pentru sens”, nota regretatul antropolog cultural Vintilă Mihăilescu într-o profundă analiză a dualităților mitologice românești.
Concluzie
Atunci când Rusaliile și Sânzienele cad în aceeași zi ori în aceeași lună, nu înseamnă că zânele și ielele își dau mâna – ci că ne aflăm într-un vârtej de credințe, frici și speranțe vechi de secole. Un teritoriu fascinant, unde mitologia românească respiră cel mai profund și unde tradiția încă modelează felul în care înțelegem lumea nevăzută din jurul nostru.
Ritualurile și obiceiurile legate de aceste sărbători nu sunt doar ecouri ale trecutului, ci punți vii către identitatea și sufletul comunităților rurale, păstrând vie legătura dintre oameni și misterele naturii.
Se încarcă comentariile...
