Vineri, 26 Iulie 2024
Home
Știri interne
Știri locale
Știri externe
Politică
Economie
Sport
Stil de viață
Showbiz
Opinii
Cele mai citite 🔥
Adevărul în 60 de secunde
Adevărul Live
Adevărul de weekend
Anunțuri în ziar
Ultimele știri ⏱️
Război în Ucraina
Istoria zilei
credinte populare - ultimele știri
Legenda înfricoșătoare a nucului. De ce crea teamă acest pom, în trecut. „Încă mai există această credință“
Țăranul român a fost întotdeauna însoțit de legende și credințe din bătrâni, chiar dacă unele nu aveau nicio logică. Una dintre aceste vechi credințe se referă la nuc. Lemnul, de altfel, era o materie primă de bază în vechiul sat românesc, iar nucul avea o semnificație aparte.
Magazin
10 apr. 2024
Ritualuri magice la românii din vechime. La ce gesturi apelau miresele pentru a ști câți copii vor avea
Dintotdeauna, lumea satului a fost bogată în credințe populare și orice problemă era rezolvată printr-un ritual. Fetele care nu se puteau mărita aveau un ritual aparte. O femeie care nu putea avea copii, avea parte de un alt ritual. Până și cele care nu voiau copii puteau apela la un ritual
Magazin
08 ian. 2024
Ce spune Biserica Ortodoxă despre superstiții. Ce se întâmplă când ele interferează cu rânduielile bisericești
Românii sunt extrem de superstiţioşi, spune Parohia Satu Nou, care arată că în pravila bisericească ortodoxă se spune că „superstiţia este o credinţă de prisos (falsă), prin care Dumnezeu este defăimat”
Magazin
06 nov. 2023
Superstițiile în satul tradițional românesc. Ce credințe erau legate de lună
În lumea satului, vechile credințe populare erau ghidaje certe pentru viața de zi cu zi. Superstițiile erau la fel de importante ca și religia, multe credințe fiind legate de fenomenele naturii sau de lună.
Baia Mare
19 sept. 2022
Șarpele, în vechile credințe românești. De ce se încredința copilul nou-născut șarpelui
Vechi credințe populare din satul maramureșan indică faptul că șarpele avea un rol protector. Astfel, uneori, copiii nou-născuți erau încredințați șarpelui, pentru a fi protejați și să nu moară.
Baia Mare
16 sept. 2022
Tradiţiile crucii, simbolul care-l însoţeşte pe creştin la Judecata de Apoi. De ce trebuie să rămână veşnic la mormânt
Crucea este, probabil, cel mai vechi şi cel mai cunoscut simbol creştin. În cultura tradiţională, semnul crucii îl însoţea pe om de la naştere până la moarte, însă la acest ultim eveniment, crucea este mai prezentă decât oricând.
Baia Mare
19 iun. 2022
Credinţe arhaice în Maramureş. Cum se jurau la Lună fârtaţii. Obiceiul este mai vechi decât poporul român
Multe obiceiuri străvechi s-au păstrat în Maramureş, însă altele au dispărut total, datorită schimbărilor din societate, evoluţiei tehnologice sau demografice. Despre „fârtăţie” se mai vorbeşte doar în cărţile scrise de cei care au făcut cercetări et...
Baia Mare
19 iun. 2022
Legendele socului. Cum erau păcălite fetele de măritat să-şi vândă sufletul
Mai multe legende se leagă de soc, simbol al binelui şi al răului, al vieţii şi al morţii. Planta era utilizată în diferite ritualuri de găsire a ursitului, dar şi ca plantă medicinală. Era simbol atât al binelui, cât şi al răului.
Baia Mare
07 mai 2022
Poveşti la gura sobei spuse de unul din ultimii poeţi ai satului din România. Cine sunt „tricolicii“ legendari care le dau fiori ascultătorilor
Anul acesta face 87 de ani şi este considerat „poetul satului”. Poeziile lui, de drag, de singurătate, de veselie, nu au fost publicate niciodată, dar autorităţile locale l-au premiat pentru activitatea lui....
Baia Mare
10 sept. 2018
Vinerea Mare: ce nu ai voie să faci. De ce este interzisă munca şi cum te fereşte postul negru de rele tot anul şi aduce spor
În ultima vineri din Postul Mare, momentul în care Mântuitorul a fost răstignit şi a murit pe cruce, tradiţia populară păstrează o serie de ritualuri. Se spune că cine ţine post negru în Vinerea Patimilor, Vinerea Seacă sau Vinerea Neagră va avea par...
Călăraşi
06 apr. 2018
Ierburi magice în credinţa populară românească. Planta culeasă de fecioare cu părul despletit şi dezbrăcate, mimând actul sexual
În lumea satului românesc, plantele au diferite caracteristici în funcţie de locul în care se află sau rolul pe care l-au avut în diferite episoade religioase sau mistice.
Târgu-Jiu
16 oct. 2017
Superstiţii în prima lună a anului. Când se fac descântece pentru ameţeli şi deochi, care sunt cele mai rele zile, ce să faci ca să aduci sporul în casă
Numită în tradiţia popular “Gerar”, prima lună a anului abundă în credinţe populare şi în prevestiri cu privire la vremea ce vine. Tradiţia creştină spune că în luna lui “Gerar” cerurile sunt deschise. De asemenea, luna ianuarie marchează începutul u...
Călăraşi
10 ian. 2017
„Trăirile“ ţăranului român legate de cultivarea porumbului. Legătura ciudată între fertilitate şi părul de pe picioarele cărăbuşului
Cultivarea porumbului a avut întotdauna o importanţă deosebită în cutura populară românească, iar în Maramureş a fost compeltată de o serie de ritualuri şi credinţe din bătrâni. Mai multe obiceiuri şi ritualuri din vechime aduc porumbul la un nivel d...
Baia Mare
06 oct. 2016
Statutul vrăjitoarelor în folclorul maramureşean. Etnologii continuă să descopere practici magice din cele mai vechi timpuri
Magia a ocupat un loc aparte în cultura românească, iar în satul maramureşean, un loc cu totul special. Aici, multe credinţe „au rezistat“ peste ani, fiind transmise din generaţie în generaţie şi în special în Maramureşul istoric mai pot fi găsite fe...
Baia Mare
19 sept. 2016
De unde vine expresia „la Paştele cailor” - explicaţia specialiştilor
Deşi actuală, expresia „Paştile cailor” era folosită şi în epoca fanariotă, în limbajul comercial mai puţin oficial. Deoarece în acele vremuri nu existau foarte multe acte, comercianţii îşi făceau promisiuni şi făgăduiau că vor aduce marfa, că o vor ...
Galaţi
30 apr. 2016
Superstiţii şi obiceiuri pentru prima lună a anului: în ianuarie se culege vâscul, cerurile sunt deschise şi se botează gerul
Numită în tradiţia popular “Gerar”, prima lună a anului abundă în credinţe populare şi în prevestiri cu privire la vremea ce vine. Tradiţia creştină spune că în luna lui “Gerar” cerurile sunt deschise. De asemenea, luna ianuarie marchează începutul u...
Călăraşi
13 ian. 2016
Supersiţii din luna lui Brumar, când se deschide cerul şi se dezlănţuie forţele malefice. Cine îşi vede ursitul şi ce vrăji se fac
Noiembrie, lună friguroasă cu multe schimbări meteorologice, se mai numeşte popular şi „Brumar”. Acum este vremea brumei, sunt însămânţate toate grânele de toamnă şi totul este gata pentru iernat. Cea de-a 11 lună a anului este încărcată de tradiţii ...
Călăraşi
15 nov. 2015
Sfântul Dumitru, tradiţii şi superstiţii: ziua când se usucă toate plantele şi căldura intră în pământ. Ce să faci ca să te căsătoreşti mai repede
Sfântul Dumitru, tradiţii şi superstiţii. Tradiţia populară spune că de Sfântul Dumitru, cinstit în fiecare an pe 26 octombrie, căldura intră în pământ, iar gerul începe să-şi arate colţii. Dacă Sfântul Gheorghe încuie iarna şi înfrunzeşte întreaga n...
Călăraşi
24 oct. 2015
Cea mai temută drăcoaică din mitologia românească. Ce spaime cauza odinioară Avestiţia, considerată sluga diavolului
Deşi astăzi existenţa magiei, a demonilor şi a duhurilor este tratată mai mult în glumă, în urmă cu câteva secole, în zonele rurale, toate evenimentele şi toate ritualurile se învârteau în jurul acestora. Unii demoni aveau „specializarea” lor, cum es...
Bistriţa
17 oct. 2015
Cele mai ciudate credinţe populare ale românilor legate de aştri: de ce cad stelele şi care era semnificaţia eclipsei
Nenumărate superstiţii şi credinţe populare româneşti au explicat în trecut existenţa cerului, a lunii, soarelui şi stelelor. Poveştile aştrilor sunt dintre cele mai fascinante, iar multe dintre ele au dat naştere unor obiceiuri care se păstrează şi ...
Hunedoara
09 aug. 2015
Căsătoria la vremea treieratului aduce sărăcie. Cele mai pesimiste credinţe populare legate de „luna fierbinţelilor“
Cunoscută popular şi sub denumirea de “Cuptor”, “Luna fierbinţelilor” sau “Luna coacerilor”, iulie este vremea când pe ogoare încep muncile cele mai importante. În a şaptea lună a anului oamenii de la ţară respectă cu sfinţenie sărbători pentru a se ...
Călăraşi
13 iul. 2015
De ce se tem oamenii de Ana-Foca. 1 iulie, ziua în care spiritele rele se răzbună şi pârjolesc tot ce întâlnesc în cale
Iulie, cea mai călduroasă lună a anului, şi-a câştigat pe bună dreptate denumirea de „Cuptor“, deoarece acum arşita este la putere şi pârjoleşte tot ce întâlneşte în cale. Ţăranul român, om cu frică de Dumnezeu, păstrează din moşi-strămoşi tradiţii p...
Călăraşi
01 iul. 2015
Tradiţii şi obiceiuri de Sânziene, când se deschid cerurile. Sărbătoarea care dă puteri magice florilor şi tămăduieşte bolnavii
Tradiţii şi obiceiuri de Sânziene. O sărbătoare populară celebrată din cele mai vechi timpuri şi-a câştigat dreptul de a figura în calendarul religios-ortodox. Sânzienele, serbate la 24 iunie, sunt fiinţele supranaturale cu puteri magice şi atingere ...
Călăraşi
24 iun. 2015
Tradiţia ursitului la români. Acum 100 de ani, ursitoarele erau aşteptate cu masa pusă, iar părinţii erau veseli, de frică să nu supere zânele
În urmă cu 100 de ani, ursitoarele erau aşteptate cu masa pusă. Se credea că soarta unui nou-născut depinde de cele trei zâne, Ursitoarea, Soarta şi Moartea, care stabileau calităţile copilului şi momentele vieţii.
Alexandria
14 iun. 2015
Superstiţii populare despre zilele săptămânii, acum un secol: marţea era un bărbat cu ghinion, duminica – verişoara sâmbetei, iar vinerea nu se cosea
În urmă cu un secol, ţăranii români credeau că fiecare zi a săptămâni este o făptură mitică, rea sau bună şi toate activităţile zilnice se programau după credinţe şi superstiţii. Lunea nu se dădeau bani, marţea nu se însămânţa ,miercurea nu se făceau...
Alexandria
12 iun. 2015
Ritualuri şi superstiţii la botez, acum un veac: mama nu participa la ceremonie şi nici nu ştia numele copilului. Dacă bebeluşul nu plângea, era semn rău
Cu cât plângea mai tare copilul la slujba de botez, cu atât era mai bine. Aşa credeau românii în urmă cu un secol la slujba de creştinare a copiilor. Mama nu participa la botez şi nici nu ştia dinainte numele dat de naşi copilului. Masa de după botez...
Alexandria
06 iun. 2015
Cum vedeau ţăranii români Luna acum un veac: era nevasta lui Dumnezeu sau lumânarea lui Hristos, iar la eclipsă era mâncată de vârcolaci
În urmă cu un secol, ţăranii priveau la lună ca la nevasta lui Dumnezeu, lumânarea lui Iisus Hristos sau steaua Maicii Domnului. Starea vremii de a doua zi era anticipată în funcţie de cum se înfăţişa luna pe parcursul nopţii. Dacă urma să fie o iarn...
Alexandria
27 mai 2015
Credinţele ciudate ale ţăranilor români despre soare, acum 100 de ani. Astrul era văzut ca ochiul lui Dumnezeu, care răsărea din apă, întotdeauna posomorât
Soarele era văzut, acum 100 de ani, ca ochiul lui Dumnezeu sau ca Raiul. În legendele populare româneşti, astrul avea caracter omenesc, fiind ba un tânăr fecior blestemat, ba un flăcău transformat de Dumnezeu în stea.Ţăranii români vedeau starea vrem...
Alexandria
21 mai 2015
Superstiţii de Izvorul Tămăduirii, ziua în care munca e interzisă. Cine lucrează în Vinerea Scumpă nu va termina niciodată
O serie de credinţe populare sunt respectate cu sfinţenie la sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, cinstită în prima vineri de după Paşte, numită şi Vinerea Scumpă. În ziua praznicului nu se lucrează în gospodărie şi la câmp pentru că treaba începută nu ...
Călăraşi
16 apr. 2015
Credinţe populare. De ce împart gospodinele plăcinte în Sâmbăta lui Lazăr, iar morţii aşteaptă la poarta Raiului să revină pe pământ
Sâmbăta lui Lazăr, sărbătorită de credincioşi cu o zi înainte de Florii, aminteşte de minunea pe care a făcut-o Hristos înainte de patima Sa mântuitoare: l-a inviat pe Lazăr la patru zile de la moarte.Teologii spun că este considerată cea mai mare mi...
Călăraşi
03 apr. 2015
„Paştele cailor“ chiar există. De unde vine expresia celebră şi ce legătură are cu ziua când sufletele morţilor ajung în Rai
Chiar dacă prin expresia cu sens peiorativ„la Paştele Cailor” înţelegem „niciodată”, sărbătoarea chiar există şi coincide cu Înălţarea Domnului. Tradiţia spune că la naşterea Mântuitorului Hristos, în ieslea animalelor, pe cât de cuminţi au fost boii...
Călăraşi
28 mart. 2015
De ce ni se „zbate ochiul” - explicaţiile doctorilor le contrazic pe cele din popor. Chiar crezi că dacă se zbate ochiul drept e semn bun, iar stângul îţi aduce supărare?
„Zbaterea ochiului” are explicaţii ştiinţifice, spun specialiştii. Mulţi români, însă, văd în asta un semn, potrivit credinţelor populare păstrate din generaţie în generaţie.
Sibiu
27 mart. 2015
Tradiţii la sărbătoarea Sfinţilor Trei Ierarhi. Ziua în care este interzisă munca, iar tinerele ţin post ca să aibă o căsnicie fericită
Sfinţii Trei Ierahi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur sunt prăznuiţi în fiecare an pe 30 ianuarie. Credinţa populară spune că cine munceşte în această zi poate să orbească. Tot acum, tinerele trebuie să postească pentru a avea o...
Călăraşi
29 ian. 2015
Tradiţii populare. De Sfântul Gheorghe, patronul tinerilor şi duşmanul vrăjitoarelor, se deschide anotimpul cald
Patronul tinerilor şi al armoniilor familiale, Sf. Gheorghe e numit în credinţele populare româneşti "capul primăverii". Despre acesta se spune că poate învinge vrăjitoarele sau că poate să le zădărnicească actele magice şi le poate arăta celor aleş...
Călăraşi
23 apr. 2014
Tradiţii din Bărăgan. Ziua în care finii merg cu plocon la naşi, iar morţii se întorc acasă pentru a-şi proteja rudele
În Bărăgan întâlnim o serie de obiceiuri care constituie adevărate calendare populare care organizează viaţa ţăranilor până în cele mai mici amănunte: al agricultorului, al păstorului, al pescarului, al apicultorului....
Călăraşi
21 apr. 2014
Cine sunt primii bebeluşi din 2013
Dacă ar fi să ne luăm după semnele venite dinspre Maternitate, anul 2013 se anunţă paşnic şi plin de rod. Două fetiţe au venit pe lume, la Zalău, la o oră după trecerea în noul an.
Zalău
03 ian. 2013