credinte populare - ultimele știri

Află ce nu trebuie să faci sub nicio formă de Solstițiul de vară 2025, ziua cu cea mai multă lumină din an! Tradiții, superstiții și obiceiuri românești pentru noroc, belșug și protecție energetică.

Rusaliile 2025 (8-9 iunie), sărbătoarea sacră a Pogorârii Duhului Sfânt, sunt marcate de tradiții autentice, ritualuri străvechi, dansuri ale călușarilor și superstiții puternice. Descoperă momentul plin de mister și energie folclorică.

Rusalii și Sânziene: diferențe și asemănări între iele și sânziene. Descoperă mituri, tradiții și ritualuri românești despre zânele verii, misterul Rusaliilor și sărbătoarea Sânzienelor.

Săptămâna Luminată, cea care urmează Învierii Domnului, este marcată de sărbători reliogioase și, deci, și de interdicții de a desfășura diverse activități în gospodărie. Doar două zile sunt exceptate.

Primăvara vine însoțită nu doar de primele raze călduroase ale soarelui, ci și de una dintre cele mai fascinante tradiții românești: alegerea „Babelor”. Această superstiție străveche continuă să fie respectată și astăzi, iar alegerea zilei potrivite îți poate dezvălui ce fel de an vei avea.

Pe 14 octombrie, ortodocșii, nu doar din România, ci și din alte părți ale Europei, o sărbătoresc pe Sfânta Parascheva. Această zi este însoțită de numeroase tradiții și superstiții fascinante.

Țăranul român a fost întotdeauna însoțit de legende și credințe din bătrâni, chiar dacă unele nu aveau nicio logică. Una dintre aceste vechi credințe se referă la nuc. Lemnul, de altfel, era o materie primă de bază în vechiul sat românesc, iar nucul avea o semnificație aparte.

Dintotdeauna, lumea satului a fost bogată în credințe populare și orice problemă era rezolvată printr-un ritual. Fetele care nu se puteau mărita aveau un ritual aparte. O femeie care nu putea avea copii, avea parte de un alt ritual. Până și cele care nu voiau copii puteau apela la un ritual

Românii sunt extrem de superstiţioşi, spune Parohia Satu Nou, care arată că în pravila bisericească ortodoxă se spune că „superstiţia este o credinţă de prisos (falsă), prin care Dumnezeu este defăimat”

În lumea satului, vechile credințe populare erau ghidaje certe pentru viața de zi cu zi. Superstițiile erau la fel de importante ca și religia, multe credințe fiind legate de fenomenele naturii sau de lună.

Vechi credințe populare din satul maramureșan indică faptul că șarpele avea un rol protector. Astfel, uneori, copiii nou-născuți erau încredințați șarpelui, pentru a fi protejați și să nu moară.

Crucea este, probabil, cel mai vechi şi cel mai cunoscut simbol creştin. În cultura tradiţională, semnul crucii îl însoţea pe om de la naştere până la moarte, însă la acest ultim eveniment, crucea este mai prezentă decât oricând.

Multe obiceiuri străvechi s-au păstrat în Maramureş, însă altele au dispărut total, datorită schimbărilor din societate, evoluţiei tehnologice sau demografice. Despre „fârtăţie” se mai vorbeşte doar în cărţile scrise de cei care au făcut cercetări et...

Mai multe legende se leagă de soc, simbol al binelui şi al răului, al vieţii şi al morţii. Planta era utilizată în diferite ritualuri de găsire a ursitului, dar şi ca plantă medicinală. Era simbol atât al binelui, cât şi al răului.

Anul acesta face 87 de ani şi este considerat „poetul satului”. Poeziile lui, de drag, de singurătate, de veselie, nu au fost publicate niciodată, dar autorităţile locale l-au premiat pentru activitatea lui....

În ultima vineri din Postul Mare, momentul în care Mântuitorul a fost răstignit şi a murit pe cruce, tradiţia populară păstrează o serie de ritualuri. Se spune că cine ţine post negru în Vinerea Patimilor, Vinerea Seacă sau Vinerea Neagră va avea par...

În lumea satului românesc, plantele au diferite caracteristici în funcţie de locul în care se află sau rolul pe care l-au avut în diferite episoade religioase sau mistice.

Numită în tradiţia popular “Gerar”, prima lună a anului abundă în credinţe populare şi în prevestiri cu privire la vremea ce vine. Tradiţia creştină spune că în luna lui “Gerar” cerurile sunt deschise. De asemenea, luna ianuarie marchează începutul u...

Cultivarea porumbului a avut întotdauna o importanţă deosebită în cutura populară românească, iar în Maramureş a fost compeltată de o serie de ritualuri şi credinţe din bătrâni. Mai multe obiceiuri şi ritualuri din vechime aduc porumbul la un nivel d...

Magia a ocupat un loc aparte în cultura românească, iar în satul maramureşean, un loc cu totul special. Aici, multe credinţe „au rezistat“ peste ani, fiind transmise din generaţie în generaţie şi în special în Maramureşul istoric mai pot fi găsite fe...

Deşi actuală, expresia „Paştile cailor” era folosită şi în epoca fanariotă, în limbajul comercial mai puţin oficial. Deoarece în acele vremuri nu existau foarte multe acte, comercianţii îşi făceau promisiuni şi făgăduiau că vor aduce marfa, că o vor ...

Numită în tradiţia popular “Gerar”, prima lună a anului abundă în credinţe populare şi în prevestiri cu privire la vremea ce vine. Tradiţia creştină spune că în luna lui “Gerar” cerurile sunt deschise. De asemenea, luna ianuarie marchează începutul u...

Noiembrie, lună friguroasă cu multe schimbări meteorologice, se mai numeşte popular şi „Brumar”. Acum este vremea brumei, sunt însămânţate toate grânele de toamnă şi totul este gata pentru iernat. Cea de-a 11 lună a anului este încărcată de tradiţii ...

Sfântul Dumitru, tradiţii şi superstiţii. Tradiţia populară spune că de Sfântul Dumitru, cinstit în fiecare an pe 26 octombrie, căldura intră în pământ, iar gerul începe să-şi arate colţii. Dacă Sfântul Gheorghe încuie iarna şi înfrunzeşte întreaga n...

Deşi astăzi existenţa magiei, a demonilor şi a duhurilor este tratată mai mult în glumă, în urmă cu câteva secole, în zonele rurale, toate evenimentele şi toate ritualurile se învârteau în jurul acestora. Unii demoni aveau „specializarea” lor, cum es...

Nenumărate superstiţii şi credinţe populare româneşti au explicat în trecut existenţa cerului, a lunii, soarelui şi stelelor. Poveştile aştrilor sunt dintre cele mai fascinante, iar multe dintre ele au dat naştere unor obiceiuri care se păstrează şi ...

Cunoscută popular şi sub denumirea de “Cuptor”, “Luna fierbinţelilor” sau “Luna coacerilor”, iulie este vremea când pe ogoare încep muncile cele mai importante. În a şaptea lună a anului oamenii de la ţară respectă cu sfinţenie sărbători pentru a se ...

Iulie, cea mai călduroasă lună a anului, şi-a câştigat pe bună dreptate denumirea de „Cuptor“, deoarece acum arşita este la putere şi pârjoleşte tot ce întâlneşte în cale. Ţăranul român, om cu frică de Dumnezeu, păstrează din moşi-strămoşi tradiţii p...

Tradiţii şi obiceiuri de Sânziene. O sărbătoare populară celebrată din cele mai vechi timpuri şi-a câştigat dreptul de a figura în calendarul religios-ortodox. Sânzienele, serbate la 24 iunie, sunt fiinţele supranaturale cu puteri magice şi atingere ...

În urmă cu 100 de ani, ursitoarele erau aşteptate cu masa pusă. Se credea că soarta unui nou-născut depinde de cele trei zâne, Ursitoarea, Soarta şi Moartea, care stabileau calităţile copilului şi momentele vieţii.

În urmă cu un secol, ţăranii români credeau că fiecare zi a săptămâni este o făptură mitică, rea sau bună şi toate activităţile zilnice se programau după credinţe şi superstiţii. Lunea nu se dădeau bani, marţea nu se însămânţa ,miercurea nu se făceau...

Cu cât plângea mai tare copilul la slujba de botez, cu atât era mai bine. Aşa credeau românii în urmă cu un secol la slujba de creştinare a copiilor. Mama nu participa la botez şi nici nu ştia dinainte numele dat de naşi copilului. Masa de după botez...

În urmă cu un secol, ţăranii priveau la lună ca la nevasta lui Dumnezeu, lumânarea lui Iisus Hristos sau steaua Maicii Domnului. Starea vremii de a doua zi era anticipată în funcţie de cum se înfăţişa luna pe parcursul nopţii. Dacă urma să fie o iarn...

Soarele era văzut, acum 100 de ani, ca ochiul lui Dumnezeu sau ca Raiul. În legendele populare româneşti, astrul avea caracter omenesc, fiind ba un tânăr fecior blestemat, ba un flăcău transformat de Dumnezeu în stea.Ţăranii români vedeau starea vrem...

O serie de credinţe populare sunt respectate cu sfinţenie la sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, cinstită în prima vineri de după Paşte, numită şi Vinerea Scumpă. În ziua praznicului nu se lucrează în gospodărie şi la câmp pentru că treaba începută nu ...

Sâmbăta lui Lazăr, sărbătorită de credincioşi cu o zi înainte de Florii, aminteşte de minunea pe care a făcut-o Hristos înainte de patima Sa mântuitoare: l-a inviat pe Lazăr la patru zile de la moarte.Teologii spun că este considerată cea mai mare mi...

Chiar dacă prin expresia cu sens peiorativ„la Paştele Cailor” înţelegem „niciodată”, sărbătoarea chiar există şi coincide cu Înălţarea Domnului. Tradiţia spune că la naşterea Mântuitorului Hristos, în ieslea animalelor, pe cât de cuminţi au fost boii...

„Zbaterea ochiului” are explicaţii ştiinţifice, spun specialiştii. Mulţi români, însă, văd în asta un semn, potrivit credinţelor populare păstrate din generaţie în generaţie.

Sfinţii Trei Ierahi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur sunt prăznuiţi în fiecare an pe 30 ianuarie. Credinţa populară spune că cine munceşte în această zi  poate să orbească. Tot acum, tinerele trebuie să postească pentru a avea o...

Patronul tinerilor şi al armoniilor familiale, Sf. Gheorghe e numit în credinţele populare româneşti "capul primăverii".  Despre acesta se spune că poate învinge vrăjitoarele sau că poate să le zădărnicească actele magice şi le poate arăta celor aleş...

În Bărăgan întâlnim o serie de obiceiuri  care constituie adevărate calendare populare care organizează viaţa ţăranilor până în cele mai mici amănunte: al agricultorului, al păstorului, al pescarului, al apicultorului....

Dacă ar fi să ne luăm după semnele venite dinspre Maternitate, anul 2013 se anunţă paşnic şi plin de rod. Două fetiţe au venit pe lume, la Zalău, la o oră după trecerea în noul an.