La ce te gândeşti când spui "moldovean"?

Moldovenii se cred veseli, hâtri şi ospitalieri, ardelenii le zic "sârme" şi "nuci" Cele mai multe stereotipuri referitoare la moldoveni datează din perioada comunistă, atunci când

Moldovenii se cred veseli, hâtri şi ospitalieri, ardelenii le zic "sârme" şi "nuci"

Cele mai multe stereotipuri referitoare la moldoveni datează din perioada comunistă, atunci când sumedenie de locuitori ai regiunii au plecat în Ardeal.

Când te gândeşti la Moldova, te gândeşti la Ştefan cel Mare, la Ion Creangă, la salba de mănăstiri, dar te gândeşti, deopotrivă, la sutele de mii de moldoveni plecaţi, de sărăcie, la muncă în Spania şi în Italia şi la copiii rămaşi în urma lor în ţară, în grija bunicilor. Moldova, cu bune şi cu rele...

Moldoveanul, cu zâmbetul sub mustaţă

Moldoveanul zice despre sine că-i ospitalier, că-i credincios, că-i vesel şi că-i place viaţa, că s-a născut într-o regiune care musteşte de talent şi care-a dat nume mari, în toate domeniile, mai cu seamă în cel artistic. Născut la Dolhasca, în Moldova, Alexandru Arşinel povesteşte: "Moldoveanul e o fire mai melancolică, mai sensibilă, poate şi vicisitudinile prin care a trecut ani de zile i-au dat o sensibilitate mai specială şi un fel de a gândi, mai profund, mai serios.

Moldoveanul e un om care ştie să şi plângă, dar ştie să şi râdă. E hâtru, e un om care-i tot timpul cu zâmbetul sub mustaţă. De la el trebuie sa te-aştepţi mereu la o aruncătură..."

Alexandru Călinescu, profesor universitar şi director al Bibiliotecii Centrale Universitare din Iaşi, spune, la rându-i: "Moldovenii au reputaţia de oameni aşezaţi, molcomi, cumpăniţi şi cumpătaţi. Cu siguranţă este un stereotip pentru că dacă vom discuta cu mai mulţi moldoveni vom vedea că nu toţi au aceste caracteristici. În plan cultural, moldovenii au reputaţia de a fi tradiţionalişti, ceea ce nu e un lucru rău".

Liviu Antonesei, publicist şi profesor la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, punctează: "Dacă ne uităm pe o hartă a României unde sunt scrise personalităţile care erau pe vremea noastră în şcoli, vezi că, dacă o iei de la Suceava la Botoşani, Dorohoi, Iaşi până pe la Bârlad, e plin de personalităţi. Şi după aceea te duci în restul ţării şi vezi câte unul, ici şi colo".

"Moldovenii plecau de sărăcie"

Dacă încerci să trasezi un portret al moldoveanului, pornind de la bancurile ce-l au drept personaj, ai să vezi c-o să obţii o descriere nu prea prietenoasă: se zice că moldoveanul e leneş ("Care-i treaba la Suceava? Bei, mănânci şi stai dijeaba"), că-i cam place să tragă la măsea, că-i violent, afemeiat, needucat.

Dacă mergem pe firul istoriei, o să observăm că stereotipuri despre moldoveni există încă din perioada interbelică, când moldovenii ajunseseră să lucreze, de pildă, la Uzina Astra (1921), actuala Roman SA. Multe clişee s-au născut şi în anii care au urmat războiului, atunci când locuitorii din partea de nord-est a ţării încercau să ia viaţa de la capăt, după bombardamente şi refugiu. Alte stereotipuri au apărut în urma foametei din '46, atunci când se mânca până şi sămânţă de mătură, cum povesteşte Alexandru Arşinel.

Cele mai multe idei preconcepute au luat fiinţă şi s-au împământenit, însă, în anii comunismului, atunci când locuitorii regiunii au plecat masiv în celelalte zone ale ţării să-şi facă un rost. "Moldovenii plecau de sărăcie, erau dezrădăcinaţi, şi e limpede că omul care pleacă de acasă nu mai are echilibrul locului natal, are tot soiul de purtări mult mai libere şi dă în vileag lucruri pe care acasă le reprima", explică etnologul Şerban Anghelescu felul în care au luat naştere stereotipurile.

"Sârmaaa!"

Cele mai multe dintre stereotipurile referitoare la moldoveni au drept sursă Ardealul. Pentru că aici au ajuns, în "epoca de aur", sumedenie de moldoveni, urmare a industrializării masive a oraşelor transilvănene şi a nevoii crescânde de forţă de muncă. Din această perioadă datează, de altfel, şi cel mai cunoscut banc cu moldoveni: "Cică de ce le zice <> la moldoveni?

Că atunci când plecau în Ardeal, n-aveau bani de bilete şi stăteau cocoţaţi pe vagoanele de tren. Şi când se apropiau sârmele de energie electrică, moldoveanul de la capătul vagonului, responsabil cu supravegherea bunului mers, striga: <> , ca să se lase pe burtă şi să nu-i ia dracu". Sau bancuri precum: "De ce le zice moldovenilor nuci? Că se coc în Moldova şi se sparg la Braşov".

"Bancul cu sârma - zice Alexandru Arşinel - ţine, efectiv, de situaţia precară a moldovenilor. De aceea au plecat ei la Timişoara, la Constanţa, la Braşov, că nu s-a construit în Moldova. Pământul din Moldova, mai ales din nord, din Vaslui, Bârlad, era mai puţin fertil, aşa că plecau în alte părţi".

"Am suferit pentru că-s moldovean"

În Piaţa Independenţei din Iaşi mai toţi precupeţii au de spus cel puţin o povestioară interesantă pe care au trăit-o într-o altă regiune a ţării. Adrian Sârbu zice că e umblat prin lume şi că oamenii l-au judecat întotdeauna din pricina rădăcinilor lui: "Am suferit pentru că-s moldovean.

Am stat mult timp prin Timişoara şi prin Constanţa. Întotdeauna dacă era de făcut o muncă umilitoare, spuneau: <> . O dată era să mă bat cu ei pentru că n-am mai răbdat. Dacă un moldovean vrea să muncească, stârneşte suspiciuni, dacă un ardelean caută de lucru, atunci nu e nicio problemă", şi-a vărsat năduful pieţarul.

Coleg de tarabă cu el, Vasile Luca a încercat să găsească o explicaţie pentru care moldovenii sunt văzuţi atât de prost. "Eu cred că totul se trage de la vreme. N-aţi văzut? La noi întotdeauna anotimpul cald vine cu o lună întârziere faţă de restul ţării. Acest decalaj face ca produsele agricole să fie mai scumpe aici, ceea ce pe noi ne face mai săraci. Eu cred că toată râca porneşte de la bani". De taxat, moldovenii îi taxează şi ei pe vecinii din alte regiuni.

"Ştiţi de ce poartă oltenii scară după ei?", întreabă Gabriela Dondaş, care se laudă că are cele mai bune legume din piaţă. Fără să mai aibă răbdare să primească un răspuns, precupeaţa completează gluma: "Pentru că-s proşti de dau prin gropi". Femeia zâmbeşte şi continuă: "N-am nimic cu nimeni. Cu toţii suntem români şi ar trebui să fim egali. Dar mergeţi dumneavoastră în Bucureşti şi o să vedeţi ce egal cu bucureştenii o să vă simţiti..."

Serviciul militar, sursă de stereotipuri

Stereotipurile regionale au apărut atunci când românii au putut intra în contact cu semenii lor din celelalte regiuni ale ţării. "Foarte mult timp nu a existat posibilitatea practică de a face comparaţii. Închipuiţi-vă oameni care lucrează pe o moşie. De obicei, stau acolo pe viaţă. Marea schimbare s-a produs odată cu înfiinţarea serviciului militar obligatoriu, după reforma lui Cuza, când oamenii au început să circule", spune prof. dr. Stelian Dumistrăcel, cercetător în cadrul Institutului de Filologie "A. Philippide" Iaşi.

Cel mai uşor de observat a fost vorbirea oamenilor din celelalte regiuni ale ţării. De aici şi expresii de genul "moldoveni cu limba lată" sau "moldoveni cu păr pe limbă" cu care oameni din partea de nord-est a României au fost categorisiţi de către semenii lor din Muntenia, Oltenia sau Ardeal.

Moldovenii, între ei

Cercetătorul ieşean povesteşte un caz pe care-l consideră foarte interesant, descoperit în urma investigaţiilor sale sociologice. Astfel, în judeţul Vrancea, pe o rază de câţiva zeci de kilometri, din Subcarpaţi şi până la Dunăre, există patru categorii socio-profesionale, apărute în urma interacţiunii breslaşilor şi a nevoii instinctuale de a se separa de ceilalţi.

"Sub Carpaţi se găsesc mocanii, ciobanii, cei mai bogaţi. După aceea, podgorenii, cei cu viile, şi ei foarte avuţi. Urmează ceparii, grădinarii, cei care vin cu leguminoasele la piaţă. Pe ultimul loc, cel mai prost văzuţi sunt răcarii, cei de la Dunăre, despre care se consideră că sunt într-atât de săraci încât mănâncă numai raci", detaliază Dumistrăcel. (Cezar Pădurariu)

"Am avut totuşi noroc cu moldovenii, pe de altă parte, că, din punct de vedere demografic, eu au ţinut totuşi naţia asta în picioare. Moldovenii fac copii mulţi, se ştie. Că altfel ne-am fi trezit pe stradă să spunem: <> ", Alexandru Arşinel, actor

Cum se văd moldovenii

Ospitalieri, veseli, credincioşi, sensibili, talentaţi, hâtri, aşezaţi, molcomi, cumpătaţi

Cum îi văd ceilalţi pe moldoveni

Leneşi, săraci, violenţi, alcoolici, afemeiaţi, nespălaţi, needucaţi, "sârme", "nuci"

Citiţi mâine despre stereotipurile referitoare la ardeleni