Două milioane de "fantome"

Un român din zece este inexistent pe listele de plată a impozitelor, asigurărilor sociale sau de sănătate Unul dintre românii-"fantomă" este nea Gheorghe. El trăieşte într-un sat

Un român din zece este inexistent pe listele de plată a impozitelor, asigurărilor sociale sau de sănătate

Unul dintre românii-"fantomă" este nea Gheorghe. El trăieşte într-un sat arondat comunei Ghimpaţi. Are 48 de ani, o nevastă şi doi copii. A lucrat ca mecanic până în anii '90, într-o fabrică din Capitală care a dat faliment.

Atunci, nea Gheorghe şi-a luat familia şi a plecat la ţară, unde moştenise o casă. Acum lucrează doar în gospodărie, fără să mai viseze la un loc de muncă. Nu vrea ajutor social. Se descurcă vânzând porumbul de pe lotul de pământ moştenit odată cu casa, sau reparând vreo Dacie veche a cuiva.

Nimeni din familie nu are loc de muncă

La fel ca nea Gheorghe şi soţia lui mai trăiesc două milioane de români. Sunt doar nişte "fantome" în statistici. Deoarece nu plătesc asigurări sociale şi de sănătate, ei nu pot beneficia de aceste servicii. Nu pot fi consultaţi decât de un medic cu plată, şi nici la reţete compensate nu pot spera. Cardul de sănătate nici nu mai intră în discuţie. "Să nu-şi imagineze cineva că, plătind doar doi lei noi o dată la şase luni, va primi cardul, fără să fie înscris la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate!", avertizează consilierul preşedintelui CNAS, Augustus Costache. El apreciază că în ţară există în jur de două milioane de neasiguraţi în sistem.

Aceeaşi situaţie se înregistra şi în Capitală, la sfârşitul anului trecut. "Neasiguraţii reprezintă cam 8-10% din populaţia oraşului", preciza preşedintele CAS Bucureşti, Cristian Toma.

Cifrele statistice sunt categorice

În România trăiesc în momentul de faţă 5,6 milioane de pensionari, 4,7 milioane de salariaţi, 460.000 de şomeri, 4,7 milioane de preşcolari, elevi şi studenţi, potrivit statisticilor oficiale. În categoriile precizate mai există 477.000 de persoane cu handicap şi în jur de 100.000 de deţinuţi.

Acestui total de 15,4 milioane i se mai adaugă 600.000 de plătitori de impozite care nu sunt salariaţi, ci persoane fizice autorizate.

Pe lângă cei deja evidenţiaţi există peste 1,2 milioane de femei casnice şi 2-2,5 milioane plecaţi peste graniţă - cifra lor oficială nu se ştie. Cu tot cu ei, totalul este între 18,8 şi 19,6 milioane.

Cum populaţia României este de 21,5 milioane de persoane, rezultă o diferenţă de vreo două milioane de români-"fantome" - din rândul populaţiei active de 9,5 milioane.

Gospodăriile de subzistenţă - singurul job

"Fantomele", în mare majoritate, sunt din mediul rural. Trăiesc doar din ce le creşte "în curte". Familia-tip este formată din părinţi şi unul-doi copii. Locuiesc într-o casă de trei-patru camere, mobilată cu strictul necesar. Majoritatea alimentelor de bază le au din gospodărie sau la troc cu bunurile pe care le produc. Animalele din curte sunt 1-3 porci, eventual o vacă sau/şi o capră, şi 10-15 păsări.

Îşi cultivă terenul agricol mai ales cu cereale şi cu legume - pentru uz propriu sau pentru vânzare. Banii obţinuţi folosesc doar la cumpărarea de bunuri pentru gospodărie sau pentru uz personal - haine, încălţăminte, săpun etc.

"Gospodarii" nu vor la serviciu

Din cauză că nu vor un job, "fantomele" le par celorlalţi mai deosebite. "Sunt mai ales persoane rebele, care nu doresc să participe la viaţa comunităţii. Sau muncesc <> ", spune Mariana Arapolea, referent pe probleme sociale la Primăria Ghimpaţi. Anul trecut, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a organizat o caravană a joburilor în zonele locuite de "fantome". Din cele aproape 60.000 de persoane identificate, doar vreo 17.000 au vrut să se angajeze. "Am găsit destulă forţă de muncă, dar şi mulţi care au refuzat să-i luăm în evidenţă din dezinteres", precizează preşedintele ANOFM, Silviu Bian.