De ce ne prinde bine să ne murdărim pe mâini. Ce au descoperit cercetătorii în Finlanda

Să ne murdărim pe mâini cu pământ, plante sau mușchi ar putea avea efecte benefice asupra organismului. Cercetări realizate în Finlanda sugerează că apropierea de natură poate contribui la diversificarea microorganismelor de pe piele și poate influența modul în care funcționează sistemul imunitar.

De ce ne prinde bine să ne murdărim pe mâini. Foto: Pixabay

Pielea nu este doar o barieră care ne protejează de mediul exterior. Pe suprafața ei trăiește o comunitate complexă de microorganisme, iar diversitatea acesteia poate avea un rol important în menținerea sănătății, notează BBC. 

Atunci când există o varietate mai mare de microorganisme pe piele, acestea se pot menține reciproc sub control și pot limita dezvoltarea unor bacterii patogene.

Ce s-a întâmplat după 20 de secunde în contact cu natura

Mira Grönroos, ecolog și cercetător în domeniul relației dintre natură și sănătate la Institutul Finlandez pentru Mediu, a realizat un experiment simplu. Participanților li s-a cerut să-și frece mâinile timp de 20 de secunde cu sol, turbă și mușchi.

Analizele au arătat că numărul și diversitatea microorganismelor de pe piele au crescut semnificativ. Efectul a fost observat chiar și după ce participanții și-au clătit mâinile cu apă de la robinet.

Totuși, microbiota pielii a revenit destul de repede la nivelul inițial. Din acest motiv, cercetătoarea consideră că beneficiile ar putea fi mai importante în cazul unui contact mai frecvent sau mai îndelungat cu mediile naturale.

Copiii din Finlanda se joacă în pământ și printre plante

Un alt experiment urmărește pe termen lung efectele contactului cu natura asupra copiilor. La grădinița Aurinkolinna din Finlanda, cei mici petrec zilnic câteva ore afară, printre copaci și tufișuri. Se joacă în nisip, sar în bălți și intră în contact direct cu pământul și cu așchiile de lemn.

Cercetătorii urmăresc timp de trei ani dacă acest stil de viață influențează microbiomul și sistemul imunitar al copiilor.

Rezultatele unui studiu anterior, coordonat de cercetătoarea Marja Roslund, au oferit indicii interesante. După un an, copiii care s-au jucat pe un sol forestier îmbogățit cu turbă și plante aveau o diversitate mai mare a microorganismelor de pe piele decât cei care se jucau într-o curte pavată. În același timp, pe pielea lor au fost găsiți mai puțini potențiali agenți patogeni.

„Boala este ca un dictator, iar pielea sănătoasă este ca o democrație”, spune Roslund. Cu cât există mai multe microorganisme benefice, cu atât agenții patogeni au mai puțin spațiu să se dezvolte. „Pentru că există atât de multe alte microorganisme, nu mai este atât de mult spațiu pentru agenții patogeni”, explică cercetătoarea.

Cercetările ulterioare au indicat că joaca în sol bogat în microorganisme poate modifica și anumiți markeri ai sistemului imunitar. Rezultatele sunt considerate compatibile cu ceea ce oamenii de știință numesc „ipoteza biodiversității”: contactul cu un mediu natural bogat în microorganisme ar putea contribui la menținerea diversității microbiomului și la reglarea răspunsului imunitar.

Nu înseamnă că natura ne ferește de alergii

Cercetătorii atrag însă atenția că rezultatele nu permit încă concluzia că timpul petrecut în natură poate preveni boli precum astmul, eczema sau alergiile.

„Nu putem spune încă faptul că, dacă intri în contact cu natura, nu vei face astm, de exemplu. Dar se pare că acest contact ar putea reduce posibilitatea apariției unor astfel de tulburări ale sistemului imunitar”, spune Mira Grönroos.

Prin urmare, studiile oferă mai degrabă indicii despre o posibilă legătură între biodiversitatea mediului, microbiom și funcționarea sistemului imunitar, nu o dovadă că simplul contact cu pământul poate preveni anumite boli.

Beneficiile nu apar doar la copii

Contactul cu microorganismele din natură ar putea fi relevant și pentru adulți.

Într-un studiu, persoane care au cultivat legume timp de o lună folosind un sol bogat în microorganisme au prezentat o diversitate mai mare a bacteriilor de pe piele și niveluri mai ridicate ale unor citokine antiinflamatorii în sânge, comparativ cu participanții care au folosit un sol sărac în microorganisme.

„Acest tip de grădinărit este un exemplu bun de contact cu natura ușor accesibil”, spune Mira Grönroos, subliniind că expunerea a fost asociată cu modificări ale funcționării sistemului imunitar.

Un alt studiu a analizat efectele introducerii plantelor vii în spațiile de lucru, sub forma unor „pereți verzi”. Cercetătorii au observat o diversitate mai mare a microorganismelor de pe pielea angajaților și o reducere a nivelului unor citokine proinflamatorii din sânge.

Rezultatele cercetărilor finlandeze se adaugă astfel unui număr tot mai mare de studii care analizează legătura dintre contactul cu natura, microbiomul și sănătatea. Deocamdată, mesajul oamenilor de știință este unul mai degrabă moderat: nu trebuie să evităm cu orice preț pământul și microorganismele din mediul natural, iar timpul petrecut afară ar putea avea beneficii care merg dincolo de simpla relaxare.