VIDEO Ce se va întâmpla cu Muzeul Comunismului? Concluziile campaniei „Dreptul la memorie“, la Adevărul Live

Radu Preda, preşedinte IICCMER. Foto: David Muntean

Radu Preda, preşedintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), a sintetizat, la Adevărul Live, de la ora 13.00, principalele concluzii în urma celor 18 dezbateri din cadrul campaniei „Dreptul la memorie. Muzeul Comunismului în România“, a vorbit despre necesitatea unui astfel de proiect şi cât de aproape este el pentru a fi realizat.

5 luni, 18 dezbateri, peste 35 de invitaţi – de la istorici, sociologi, antropologi la oameni politici şi de cultură. Aşa s-ar rezuma, în statistici, campania „Dreptul la memorie. Muzeul comunismului din România“ realizată de „Adevărul“ în colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Principalele teme au vizat represiunea din perioada comunistă, colectivizarea, naţionalizarea, educaţia, viaţa cotidiană, religia sau cultul personalităţii. În studio-ul Adevărul Live, invitaţii au vorbit şi despre crime, dar şi despre episoadele ridicole, inerente într-o dictatură, şi au imaginat un viitor Muzeu al Comunismului din cât mai multe unghiuri posibile.

La începutul acestei campanii, v-am propus să dezbatem împreună următoarele aspecte: cui foloseşte un Muzeu al Comunismului? Cui foloseşte amintirea? Cât de subiectivă poate fi, de fapt, aminitrea despre comunism? Ar trebui să trateze ideologia utopică ori suferinţa pe care-a provocat-o? Ar trebui să vorbească despre viaţa de zi cu zi, despre oamenii care s-au bucurat pentru prima Dacie şi pentru concediul gratuit la munte şi la mare? Despre marile realizări industriale ori despre marile drame din satele colectivizate?

În ultima emisiune a acestei campanii, la Adevărul Live, de la ora 13.00, Radu Preda, preşedintele executiv al IICCMER, a făcut o retrospectivă a discuţiilor din cele 18 întâlniri, analizează principalele concluzii şi explică în ce măsură pot fi ele materializate, în mod oficial, în viitor.

Ce se va întâmpla cu Muzeul Comunismului? Concluziile campaniei „Dreptul la memorie“, la Adevărul Live 

În ediţiile anterioare am vorbit despre:
1. Cine are nevoie de un Muzeu al Comunismului în România, cu Radu Preda (preşedinte IICCMER) şi Cosmin Budeancă (director executiv IICCMER)
2. Represiune în comunism, cu Octav Bjoza (preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România), Radu Ciuceanu ( Institutului Naţional pentru Studierea Totalitarismului) şi Constantin Vasilescu, istorc
3. Educaţia în comunism, cu Vintilă Mihăilescu (sociolog)şi Micaela Ghiţescu (fost deţinut politic, redactor-şef al revistei „Memoria“)
4. Interesul tinerilor în legătură cu regimul comunist, cu absolvenţi ai şcolilor de vară de la Râmnicu Sărat, Sighet şi Piteşti
5. Interesul politicienilor şi al celor care finanţează programe educaţionale, cu Sven-Joachim Irmer, directorul reprezentanţei Konrad Adenauer din România şi republica Moldova.
6. Naţionalizare cu Gheorghe Florescu (celebru cafegiu) şi Bogdan Murgescu (istoric)
7. Cultul personalităţii, cu Călin Hentea (istoric al propagandei) şi Mircea Kivu (sociolog)
8. Exilul românesc, cu Sorin Alexandrescu (profesor) şi Dinu Zamfirescu (preşedintele Consiliului ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc)
9. Cenzura, cu Alex Ştefănescu (critic literar) şi Stere Gulea (regizor)
10. Colectivizarea, cu Ştefan Câlţia (pictor)
11. Destine exemplare, cu Nicolae Mărgineanu (regizor ), despre tatăl său, psihologul Nicolae Mărgineanu.
12. Viaţa cotidiană, cu Aurora Liiceanu (psiholog) şi Copel Moscu (regizor)
13. Economia în comunism, Gheorghe Onişoru (istoric) şi Lucian Liviu Albu (directorul Institutului de Prognoză Economică)
14. Fenomenul Piteşti, cu Alin Mureşan (istoric)
15. Religia în comunism, cu Adrian Petcu şi Emanuel Cosmovici (cercetători)
16. Prăbuşirea blocului communist, Ioan Stanomir (professor al Facultăţii de Ştiinţe Politice din Bucureşti)
17. Cum va arăta Muzeul Comunismului din România, Irina Hasnas-Hubbard (doctor în muzeografie) şi Florentina Niţu (profesor la Facultatea de Istorie)
18.  Harta memoriei comunismului în România, cu Ana Blandiana (preşedintele Fundaţiei Academia Civică)