Nicușor Dan retrimite Parlamentului legea urșilor și cere un sistem național de monitorizare în timp real a recoltărilor

Președintele României, Nicușor Dan, a trimis Parlamentului, spre reexaminare, legea privind modificarea și completarea OUG 81/2021, care reglementează metodele de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor urșilor asupra persoanelor și bunurilor. Șeful statului susține că legea urmărește un obiectiv legitim, respectiv protejarea vieții și integrității oamenilor și reducerea pagubelor, însă consideră că unele dintre soluțiile adoptate nu oferă suficiente garanții pentru aplicarea corectă și eficientă a măsurilor.

Nicușor Dan retrimite Parlamentului legea urșilor. FOTO: Jolana Sedlackova

Cererea de reexaminare a fost transmisă Parlamentului vineri, 7 august 2026, în temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constituție.

Nicușor Dan amintește că legea a fost transmisă președintelui pentru promulgare la 4 mai 2026 și că, prin Decizia nr. 733 din 24 iunie 2026, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată de șeful statului.

Președintele subliniază însă că verificarea constituționalității și reexaminarea unei legi sunt două proceduri distincte. În opinia sa, Parlamentul poate analiza, prin cererea de reexaminare, efectele practice, coerența și oportunitatea soluțiilor legislative, precum și eventualele lacune care nu ating pragul neconstituționalității.

Nicușor Dan cere ca recoltările să fie selective

Unul dintre principalele puncte asupra cărora președintele solicită intervenția Parlamentului privește modul în care sunt stabilite și aplicate cotele de recoltare.

Nicușor Dan susține că simpla repartizare a unui anumit număr de exemplare pe fonduri cinegetice nu arată care sunt animalele care trebuie vizate pentru reducerea efectivă a conflictelor dintre oameni și urși.

„O cotă numerică nu ar trebui să funcționeze ca un obiectiv obligatoriu de realizat și nici ca o formă de vânătoare orientată de valoarea trofeului”, se arată în cererea de reexaminare.

Președintele consideră că măsurile preventive ar trebui să vizeze cu prioritate exemplarele obișnuite cu prezența oamenilor, cele care au manifestat un comportament conflictual documentat sau care ajung în mod repetat în zonele locuite.

În plus, selecția ar trebui să se bazeze pe date locale și pe analiza alternativelor neletale disponibile.

Nicușor Dan cere și reguli care să protejeze structura pe sexe și categorii de vârstă, precum și grupurile familiale.

În cazul fondurilor cinegetice care se suprapun cu arii naturale protejate sau teritorii unde vânătoarea este interzisă, președintele consideră că suprafețele respective ar trebui excluse explicit din calculul cotelor.

Totodată, localizarea acțiunilor ar trebui verificată geospațial, iar transferul cotelor între fonduri ar trebui fie interzis, fie permis numai după o nouă evaluare științifică și printr-o decizie motivată a autorității competente.

Președintele contestă aplicarea acelorași cote în 2026 și 2027

Un alt motiv invocat de Nicușor Dan este legat de nivelurile de prevenție și intervenție stabilite pentru anii 2026 și 2027.

Legea stabilește pentru anul 2026 un nivel de prevenție de 859 de exemplare de urs brun și un nivel de intervenție de 110 exemplare. Aceleași niveluri și aceeași repartiție pe fonduri cinegetice ar urma să fie aplicate și în 2027.

Președintele consideră că această soluție este problematică deoarece populația de urs se poate modifica de la un an la altul, inclusiv ca urmare a recoltărilor, mortalității naturale sau accidentale, braconajului, reproducerii și schimbărilor de distribuție.

În plus, și numărul și localizarea conflictelor dintre oameni și urși se pot modifica semnificativ într-un singur an.

„O cotă adecvată pentru un anumit an nu poate fi prezumată automat ca fiind adecvată și pentru anul următor”, argumentează Nicușor Dan.

El cere ca nivelurile pentru 2027 să nu fie stabilite automat, ci numai după o evaluare actualizată care să țină cont de rezultatele recoltărilor din 2026, mortalitatea cumulată a speciei, structura pe sexe și vârste, situația subpopulațiilor, evoluția conflictelor și eficiența măsurilor preventive neletale.

Președintele atrage atenția și asupra faptului că legea ar urma să intre în vigoare în a doua parte a anului 2026. În aceste condiții, realizarea unei cote anuale într-o perioadă de doar câteva luni ar putea genera presiuni asupra celor care trebuie să pună în aplicare măsurile și ar putea afecta selectivitatea recoltărilor și calitatea verificărilor.

Nicușor Dan cere un registru electronic național

Un alt punct important din cererea de reexaminare îl reprezintă lipsa unui mecanism unic de monitorizare în timp real a recoltărilor.

Legea stabilește un plafon național și o repartiție pe 528 de fonduri cinegetice, însă, potrivit președintelui, nu instituie un sistem prin care autoritățile să poată vedea în timp real câte exemplare au fost recoltate și ce cotă mai este disponibilă.

Nicușor Dan consideră că, în condițiile în care acțiunile se pot desfășura simultan prin mai mulți gestionari, controlul efectuat doar ulterior este insuficient.

„În materia unei specii strict protejate, controlul exclusiv ulterior este insuficient atunci când efectul este ireversibil”, se arată în document.

Președintele propune condiționarea oricărei recoltări de înscrierea imediată într-un registru electronic național, administrat de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului.

Pentru fiecare exemplar, registrul ar trebui să conțină cel puțin informații privind fondul cinegetic, data, ora și coordonatele recoltării, temeiul legal, persoanele responsabile, sexul și categoria de vârstă estimată, precum și documentația foto-video și o probă biologică.

Sistemul ar trebui să blocheze automat o nouă recoltare după atingerea cotei alocate unui fond cinegetic și să alerteze autoritatea competentă.

Nicușor Dan solicită, de asemenea, reguli clare privind termenele de raportare, răspunderea pentru omisiuni sau date false și publicarea periodică a unor informații agregate.

Femelele cu pui, în centrul unei alte propuneri

Președintele cere și reformularea prevederii care interzice recoltarea femelelor însoțite de pui cu vârsta mai mică de doi ani.

Nicușor Dan consideră că protejarea femelelor cu pui este necesară, însă susține că limita de vârstă este dificil de aplicat în teren.

Potrivit acestuia, vârsta exactă a unui pui de urs nu poate fi stabilită cu certitudine doar prin observarea animalului de la distanță. Dimensiunea și conformația pot varia în funcție de sex, nutriție, anotimp și condițiile de habitat.

„Respectarea unei interdicții legale nu poate depinde de o estimare imposibil de verificat în timp real”, susține președintele.

În aceste condiții, Nicușor Dan propune ca interdicția să se aplice oricărei femele însoțite de pui, fără ca protecția să fie condiționată de stabilirea exactă a vârstei puilor.

În subsidiar, dacă Parlamentul decide să păstreze criteriul de vârstă, președintele cere stabilirea unor reguli clare privind modul în care aceasta este estimată și cine certifică îndeplinirea condiției. În caz de incertitudine, recoltarea nu ar trebui realizată.

Nicușor Dan cere sancțiuni clare pentru depășirea cotelor

În cererea transmisă Parlamentului este solicitată și corelarea mai clară a interdicțiilor cu regimul sancționator.

Președintele observă că legea prevede predarea blănii și a craniului în cazul nerespectării anumitor condiții, însă nu face referire și la toate noile interdicții introduse prin lege, inclusiv cele privind femelele cu pui sau teritoriile în care vânătoarea este interzisă.

Nicușor Dan cere ca legea să prevadă explicit și consecințele depășirii cotelor, ale neînregistrării sau înregistrării cu întârziere în sistem, ale nerespectării obligației de documentare sau ale furnizării unor date false.

Răspunderea ar trebui să fie stabilită atât pentru autorul recoltării, cât și pentru personalul tehnic care coordonează sau validează operațiunea, în funcție de conduita fiecăruia.

Ce propune președintele pentru anul 2028

Nicușor Dan solicită modificarea și a mecanismului care ar urma să se aplice începând cu anul 2028.

Legea prevede că, de atunci, numărul de exemplare care reprezintă nivelul de prevenție și repartizarea pe județe și fonduri cinegetice vor fi stabilite anual prin ordin al conducătorului autorității centrale responsabile de vânătoare, pe baza studiului genetic realizat de autoritate.

Președintele consideră că decizia anuală nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe un studiu static, ci pe o evaluare actualizată a dinamicii populației de urs.

Aceasta ar trebui să includă mortalitatea cumulată, structura demografică, starea de conservare pe areale și subpopulații, numărul conflictelor și eficiența măsurilor alternative.

De asemenea, Nicușor Dan cere publicarea proiectului și a fundamentării deciziei, accesul la datele esențiale și la formula de calcul, consultarea autorității responsabile de conservarea biodiversității și o validare științifică independentă.

Ordinul anual ar trebui să poată reduce sau suspenda recoltările în situația în care datele disponibile indică riscuri pentru starea de conservare a speciei sau depășirea mortalității totale admisibile.

La finalul cererii, președintele solicită Parlamentului reexaminarea întregii legi de modificare a OUG 81/2021, în baza argumentelor prezentate.

Nicușor Dan precizează că obiectivul protejării oamenilor și al reducerii pagubelor produse de urși este unul legitim, dar consideră că mecanismul legislativ trebuie să fie în același timp eficient pentru comunități, aplicabil în teren, verificabil de autorități și compatibil cu obligația de protecție strictă a speciei.