Mihai Şora, despre războiul din Ucraina: „Nu istoria se repetă. Se repetă tragediile omeneşti”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Imagine din 1940, de la Paris, când oamenii s-au refugiat din faţa invaziei nemţeşti FOTO Facebook/Mihai Şora
Imagine din 1940, de la Paris, când oamenii s-au refugiat din faţa invaziei nemţeşti FOTO Facebook/Mihai Şora

Imaginile sfâşietoare din Ucraina, cu oameni disperaţi care lasă totul în urmă şi fug din calea morţii, i-au adus aminte filosofului Mihai Şora de momente dramatice pe care le-a trăit în Franţa, în mai 1940.

Într-o postare pe pagina sa de socializare, Mihai Şora a povestit scene cumplite la care a fost martor, când oamenii au fugit din calea invaziei nemţeşti:

„Franţa, mai 1940. Am văzut sute de asemenea de imagini: nu doar filme şi fotografii, ci scene reale, nesfârşite convoaie de oameni năpăstuiţi care s-au retras în Sud odată cu invazia nemţilor – peste două milioane de suflete numai din Paris. Cei mai sărmani, fără maşină, şi cei care nu au mai găsit locuri în tren au pornit pe jos ori pe bicicletă, împingând un cărucior cu ce aveau mai de preţ, câteva lucruri pentru a rezista pe drum şi a putea dormi sub cerul liber", scrie Mihai Şora.

Acesta spune că până nu ai trăit pe propria piele această nenorocire nu poţi să-ţi dai seama de drama prin care trec oamenii. Îi îndeamnă pe cei care au doar de comentat, să se abţină măcar din a emite opinii:

„E uşor să minimizezi tragedia care se petrece zilele acestea în Ucraina când n-ai cunoscut nimic din război, din ce înseamnă el în înţelesul concret, 𝒇𝒊𝒊𝒏𝒕̦𝒊𝒂𝒍, al cuvântului, şi trăieşti în moliciunea canapelei tale din faţa televizorului. Dacă nu poţi ajuta în vreun fel ori dacă nu înţelegi ce i se întâmplă aproapelui tău, ai măcar bunăvoinţa să păstrezi un moment de linişte, să nu adaugi urâţenia gândurilor tale peste nefericirea unor oameni nevinovaţi", scrie filosoful, care adaugă:

"La ce se uita fetiţa din imagine? – se vor întreba unii. Nu se uita „la ceva“, se uita după cineva: mama rămasă în urmă ori un bunic neajutorat. Cele mai sfâşietoare momente – care mi s-au întipărit pe retină şi m-au urmărit toată viaţa – au fost cele în care copiii îşi strigau disperaţi mamele în timpul refugiului, clipele acelea în care eşti prins cu totul în iureşul mulţimii, nu te poţi opri din mers şi nu-l poţi ocroti pe cel rămas în urma ta.

Dragi prieteni,

nu 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚 se repetă, pentru că termenii ei şi împrejurările nu sunt niciodată strict identice cu cele din trecut. Se repetă tragediile omeneşti.

Vă recomandăm să citiţi şi:

LIVE TEXT | Rusia a început războiul în Ucraina. Armata rusă anunţă că a „scos din serviciu” baze aeriene. Putin: Răspunderea pentru vărsarea de sânge, pe conştiinţa regimului ucrainean

Până unde poate merge Rusia cu Ucraina. Expert: „Discursul lui Putin e patologic”

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite