Istoricul Oliver Jens Schmitt lansează, la Humanitas, volumul „Biserica de stat, sau Biserica în stat? O istorie a Bisericii Ortodoxe Române, 1918–2023“

Editura Humanitas vă invită miercuri, 10 mai, la Cluj, și joi, 11 mai, la București, la lansarea cărții istoricului Oliver Jens Schmitt, Biserica de stat, sau Biserica în stat? O istorie a Bisericii Ortodoxe Române, 1918–2023, recent apărută în colecția „Istorie“.

Cartea poate fi achiziționată din librăriile din toată țara, dar și de pe libhumanitas.ro. 

Programul evenimentelor

CLUJ – miercuri, 10 mai, ora 18.00, Muzeul de Artă, Sala de onoare a Palatului Bánffy (Piața Unirii nr. 30)Oliver Jens Schmittîn dialog cu istoriciiIoan-Marius BucurșiLucian Nastasă-Kovacs. Sesiune de autografe. Accesul este liber, în limita locurilor disponibile.

BUCUREȘTI – joi, 11 mai, ora 19.00, Librăria Humanitas de la Cișmigiu(bd. Regina Elisabeta nr. 38)Oliver Jens Schmittîn dialog cuMagda GrădinarușiGabriel Liiceanu. Sesiune de autografe. Accesul este liber, în limita locurilor disponibile, pe baza unei rezervări prin Eventbook.

„Ierarhii Bisericii Ortodoxe Române au fost copii ai timpului lor la fel de mult ca politicienii sau intelectualii de frunte. Dar despre BOR se știu foarte puține lucruri. Fără deschiderea completă a arhivelor bisericești pentru toți istoricii și fără reliberalizarea arhivelor de stat, trecutul BOR va continua să fie o problemă spinoasă în istoria României. Ca și armata, serviciile secrete sau academia, Biserica se ferește de orice dezbatere în privința propriului trecut, și mai cu seamă în privința acelui trecut care o face contemporană cu patru regimuri politice dictatoriale: carlist, legionar, antonescian, comunist.Ca istoric, am ales, firește, o abordare istoriografică mai degrabă decât teologică și am urmărit Biserica Ortodoxă Română în contextul dezvoltării statului român și a societății românești de la 1918 încoace. E o carte care se referă la BOR ca instituție, care urmărește detaliile împletirii dintre BOR și politică și înfățișează luptele pentru putere din Biserică. Accentul cade în aceste pagini pe relașia Biserică–stat–națiune, pe analiza acestei legături care continuă să exercite o influență însemnată asupra țării și a cetățenilor săi", spune istoricul elvețian.