Dezbatere „Historia”: Ce trebuie să facă România pentru a fi apărată de SUA?

Alexandru Grumaz, Hari Bucur-Marcu, Oana Popescu şi Ion M. Ioniţă  FOTO Florin Şuler

România se află în plin proces de a-şi defini relaţia cu SUA, iar SUA încearcă să stabilească ce forţă militară trebuie să aibă România, în contextul crizei din Ucraina, explică George Friedman, fondatorul Stratfor. Ce trebuie să facă România pentru a fi apărată de SUA? La această întrebare au răspuns analiştii Oana Popescu şi Hari Bucur-Marcu, dar şi generalul (r) Alexandru Grumaz, într-un dialog cu jurnalistul Ion M. Ioniţă.

În opinia analistului de politică externă Oana Popescu, esenţa problemei este că se vorbeşte în necunoştinţă de cauză, nu există o estimare a riscurilor, astfel încât expertiza nu poate fi cultivată.

„În ultimii câţiva ani, peisajul internaţional era destul de confuz. Noi am fost pregătiţi, generaţia care a fost pregătită de intrarea în NATO a fost pregătită într-o lume în care NATO conta destul de mult. Noi am rămas un pic nepregătiţi, în afara contextului şi nu ştiam unde să ne găsim locul. Suntem din nou într-o paradigmă cunoscută, de conflict în regiunea noastră dar măcar putem să facem o proiecţie pe viitorul apropiat, mediu şi chiar îndepărtat“, a explicat Oana Popescu.

„Friedman, ce a încercat să spună şi acum un an, în esenţă ne explică mentalitatea americană. Americanul, capitalist prin definiţie, care de la începuturile Americii a trebuit să se lupte cu natura, nu are în ADN ideea băgatului în traistă, nu există mentalitatea asistenţial-caritabilă. Dacă noi nu venim cu o propunere bine articulată, nu o să-şi dea nimeni seama că am avea nevoie de ceva. Din fericire, ne-am tot nimerit în contexte în care devine evident pentru America că această regiune este importantă şi contează“, a spus Oana Popescu, analist de politică externă. 

Oana Popescu a  afirmat că România, pentru a beneficia de sprijinul SUA, nu trebuie să facă absolut nimic.

„România a făcut ceva în momentul în care a devenit membră NATO. Sunt membri NATO care nu au nici pe departe contribuţia României la Alianţă, nici în termeni de procent din PIB alocat Apărării, şi sunt protejaţi de umbrela Alianţei. Dacă triumful e acela că NATO şi-a reasigurat membrii că nu era o glumă Tratatul fondator al Alianţei, ăsta e un semn de slăbiciune pentru Alianţă, nu un semn de forţă. Alianţa trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile. Pentru România, important este să nu contenească să atragă atenţia unei alianţe care este ambiguă. Nimeni nu doreşte să intre în război, dar România are datoria să atragă atenţia cu privire la modificarea peisajului geostrategic în regiunea noastră“, a explicat Popescu.

„Faptul că zilele astea la Bucureşti vine Friedman, vine Richard Quest e un semn care arată unde ne situăm. Dacă atât pot realiza cele mai vizibile şi mai importante instituţii de gen din ţară, să acorde atâta spaţiu unui jurnalist şi, mai grav, dacă respectivul jurnalist şi ceeaa ce spune el depăşeşte cu mult nivelul a ceea ce produc românii prezenţi la conferinţă e absolut grav. De aici ar trebui să înceapă procesul nostru interior“, a spus Popescu.

În opinia sa, România este în momentul de faţă prinsă la mijloc între Rusia şi interesele vestice.

„Nu vrem să vedem niciun sacrificiu în numele armoniei dintre NATO şi Rusia. Ştiu ce a spus Friedman aseară la cina la care a fost invitat. Are o teză care, în esenţă, spune că Uniunea Europeană nu a fost bine construită de la început. Europa, în schmb, statele membre sunt echipate să gestioneze criza. Mi se pare o teză periculoasă. România nu ar trebui să susţină acest tip de abordare. Există din ce în ce mai multe voci care se alătură corului  bocitoarelor care deja stau la căpătâiul Uniunii Europene. Mi se pare că este un mare semn de provincialism din partea României, faptul că numai Friedman vine o dată la câteva luni aici şi spune acelaşi lucru este un semn de provincialism şi mult sub statutul pe care îl avem“, a mai spus Popescu.

Ea susţine că teza lui Friedman nu este una sănătoasă, în contextul în care ţările asiatice precum India sunt apreciate pentru progresul lor.

„Aş vrea ca toţi cei care spun că Europa ar sta mai bine fără Uniunea Europeană să ne spună şi ce s-ar întâmpla a doua zi. După ce gestionează criza, ce face? Ştim măcar să existăm pe acest continent într-o lume fără UE?“, a întrebat analistul, retoric.

„Dacă nu mai există UE şi dacă lăsăm aceste state să gestioneze totul sub forma unui echilibru al puterilor, va fi Berlinul mai ţinut în frâu în interiorul UE sau în afara UE ?. Relaţia transatlantică este vitală pentru România şi cred că Friedman spune să nu ne bazăm pe UE, dar distincţia între relaţia transatlantică şi relaţia cu statele europene se opreşte fix aici. Relaţia transatlantică nu există fără Uniunea Europeană. Cred că ar trebui dezbaterea publică din România să aibă un echilibru mai solid între puncte de vedere opuse“, a mai spus Popescu.

Generalul(r) Alexandru Grumaz (foto dreapta) a arătat, la Adevărul Live, că România trebuie să ia în calcul, în momentul în care achiziţionează echipamente militare, costurile de mentenanţă. El a dat drept exemplu înzestrarea armatei poloneze.

„Ei au început un program în care au reuşit să cumpere 48 de F16 noi, o sută de drone, au modernizat sistemele de apărare. Polonia are un program clar care transcende guvernele poloneze. De aia şi consistenţa politicii pe care Polonia o are în Europa a fost marcată de alegerea lui Tusk în fruntea Consiliului European“, a spus Grumaz.

În opinia sa, Polonia este o zonă-tampon între Germania şi Rusia.

„Germania, la ora actuală, concurează America în pivotul asiatic. Şase vizite a făcut preşedintele Obama la Beijing, urmează a şaptea în Hong Kong. Dacă ne uităm, cancelarul Germaniei a făcut şase vizite la Beijing“,  a explicat generalul.

Expertul în politici de securitate Hari Bucur-Marcu arată că Friedman nu este favorabil Europei, ci Statelor Unite.

„Unde are el dreptate ? Realitatea este că Europa a refuzat să formuleze politici de securitate şi apărare. Neformulând politici, nu are nici instrumente de apărare reale. Iată că vine Putin în 2014 şi merge cu tancuri, ocupă Crimeea, voi veniţi cu soft power. Marea Britanie, toată forţa pe care o are nu are nici măcar un soldat pentru altă misiune decât una NATO. La fel este şi cu România. Noi ne îndeplinim angajamentele cam la minim, dar mai avem o mulţime de tehnică ruginită, soldaţi neinstruiţi“, a punctat Hari Bucur-Marcu.

George Friedman consideră că NATO - „care, de fapt, înseamnă SUA, pentru că restul aliaţilor nu au forţă militară” - nu va ajunge să poarte un război direct, deschis în Ucraina şi arată că toate măsurile luate de SUA pentru consolidarea flancului estic al Alianţei Tratatului Nord Atlantic depind de eforturile României de a se apăra singură.

Ce trebuie să facă România pentru a fi apărată de SUA? Vom asista la o şi mai mare consolidare a prezenţei militare NATO în România?  

La aceaste întrebări, dar şi la multe altele vor răspunde generalul (r) Alexandru Grumaz, Hari Bucur-Marcu, expert în politici de securitate, şi Oana Popescu, analist politică externă, într-o ediţie specială a dezbaterilor „Historia”, moderată de Ion M. Ioniţă şi transmisă de adevarul.ro, începând cu ora11.00.