Casa "Ion Creanga" din Humulesti, sufocata de chioscuri si tarabe

Casa "Ion Creanga" din Humulestii Neamtului se situeaza in topul celor mai vizitate din tara. Anual, ii trec pragul peste 40.000 de turisti romani si straini. Humulestii sunt astazi un cartier al

Casa "Ion Creanga" din Humulestii Neamtului se situeaza in topul celor mai vizitate din tara. Anual, ii trec pragul peste 40.000 de turisti romani si straini. Humulestii sunt astazi un cartier al orasului Tg. Neamt, strajuit de vechea Cetate. Casa a fost ridicata in 1830 de catre Petre Ciubotariu, bunicul patern al lui Ion Creanga, si transmisa ca mostenire, din generatie in generatie, pana la inceputul anilor '50 ai secolului trecut, cand Zahei Creanga, unul dintre urmasi, a donat-o statului roman pentru a fi muzeu memorial. Este construita din barne groase lutuite, are un pridvor ingust, acoperis de dranita si cuprinde doua incaperi: tinda si o odaie mare cu trei ferestre pe doua dintre laturi: rasarit si miazazi. Jur imprejurul curtii, unde te intampina un bust al scriitorului, un gard de barne subtiri, intr-o impletitura deasa, compune o imagine rustica, caracteristica gospodariilor taranesti de la munte, de neuitat. In Muzeul de la Humulesti pot fi admirate obiecte de o exceptionala valoare documentara, in primul rand privind biografia lui Creanga, dar ele evoca totodata civilizatia rurala a unei epoci de care ne despart aproape doua secole. In incaperea cea mare se afla cuptorul "pe care ne ascundeam cand ne jucam noi, baietii, de-a mijoarca", laita acoperita cu laicere, scaunelele copiilor in jurul mesei rotunde, opaitul, furca de tors, vartelnita, masa la care a invatat Ionica, ceaslovul cu care acesta prindea mustele, straiele de sarbatoare ale parintilor etc. In tinda casei sunt expuse documente de arhiva, scrisori, fotocopii dupa manuscrise, manuale elaborate de autorul faimoaselor Povesti, fotografii de familie, lucrari de grafica, ce au ilustrat editii ale operei lui Creanga. Din nefericire, Muzeul memorial i-a atras pe diversi chioscari si tarabagii precum vechiul ceaslov mustele. Indeosebi in ultimii 2-3 ani, aici este o atmosfera de bazar, in totala distonanta cu frumusetea profunda si semnificatia unei case, intrate in literatura si in mitologia nationala. Unul dintre chioscuri este aproape lipit de gard, altele la distanta de cativa metri sau in parcarea din imediata vecinatate. Proprietarii lor, care protesteaza vehement la orice incercare de a fotografia sau filma, constienti deci ca sunt in ilegalitate, spun ca au o autorizatie de la Primaria orasului Tg. Neamt. Daca asa stau lucrurile, Primaria insasi incalca legea care prevede ca, pentru protectia unor asemenea obiective de patrimoniu, este interzisa orice constructie la o distanta mai mica de 100 de metri. Or, Muzeul "Ion Creanga" este sufocat de asemenea constructii. Am aflat ca o ghereta de lemn, care polua frumusetea monumentului, a fost inlaturata dupa ce a intervenit ministrul Culturii si Cultelor, Razvan Theodorescu. O fi fost inlaturata acea ghereta, dar mai sunt destule altele la care se adauga, mai ales in week-end, tarabele ambulante pe care nimeni nu le clinteste.