Alexandru Repan deschide de Mărţişor o cafenea literar-teatrală la Teatrul Nottara

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Actorul Alexandru Repan, care a împlinit 77 de ani, lansează la Teatrul Nottara un proiect inedit: o cafenea literar-artistică ce îşi propune să creeze o atmosferă boemă, în spiritul unei „proze şi poezii vii peste timp care vorbeşte de la sine”.

Pe 26 februarie, Alexandru Repan a împlinit 77 de ani. Cunoscut publicului pentru zecile de roluri de teatru şi film pe care le-a interpretat până acum, el poate fi văzut în continuare pe scena Teatrului Nottara, unde joacă în spectacolele: Vizitatorul de Eric-Emmanuel Schmitt, Aniversarea de Thomas Vinterberg şi Mogens Rukov şi Efecte colaterale de Alexandru Popa.

Mai mult, din 2 martie, marele actor lansează un proiect inedit, prin care publicul bucureştean poate fi mai aproape ca niciodată de el şi de invitaţii săi: o cafenea literar-artistică ce îşi propune să creeze o atmosferă boemă, în spiritul unei „proze şi poezii vii peste timp care vorbeşte de la sine”, după cum declara însuşi maestrul Repan. Acest proiect face parte din iniţiativa Teatrului Nottara de a promova o operă literară mai puţin cunoscută publicului larg, dar mai provocatoare, într-un mod artistic, şi va avea loc la CafeNott (Teatrul Nottara, etajul 1).

La masă cu Ion Minulescu, George Topârceanu şi actorii Teatrului Nottara!

„Teatrul Nottara s-a gândit să vă ofere un altfel de spectacol într-un altfel de spaţiu. Vom sta la mese, vom degusta un pahar de vin alb, un pahar de vin roşu sau poate un ceai sau o cafea, în compania unor versuri clasice şi contemporane a unei proze mai puţin cunoscute de Ion Luca Caragiale, a unor dramaturgi uitaţi în ultima vreme: Mihail Sebastian, Horia Lovinescu, Fănuş Neagu, Ion Băieşu şi alţii.

Cafeneaua se va deschide, la Teatrul Nottara, pe 2 martie cu un program de Ion Minulescu, George Topârceanu, susţinut de actorii Luminiţa Erga, Vlad Zamfirescu, Diana Roman, Raluca Gheorghiu, Sorin Cociş şi nu în ultimul rând compozitorul şi pianistul George Marcu.

Alexandru Repan are puterea, forta si rezistenta de a crea nenumarate individualitati distincte. Nu face parte dintre aceia care pretind ca publicul este stapanul, dimpotriva. Crede ca artistul de pe scena este cel care trebuie sa domine. Alexandru Repan implineste 77 de ani.


S-a nascut la Bucuresti, pe Strada Pache Protopopescu, colt cu Popa Nan, in apropierea Liceului "Mihai Viteazul" si a scolii de fete Notre Dame. A copilarit in atmosfera anilor ’40, vremuri naprasnice de care la varsta sa nu era constient. Jucaria perfecta a fost o trotineta cu rulmenti, care facea un zgomot ingrozitor.

alexandru repan
"Ai mei nu au avut nici un fel de legatura cu arta, cu scrisul. In schimb au iubit teatrul. M-au dus la teatru de mic. Ce-i drept, mama – fiind, intr-adevar, foarte frumoasa – co­che­ta­se, in tinerete, cu gandul de a se dedica scenei. Iu­bi­rea ei pentru teatru mi s-a transmis chiar de la nas­tere", spune Alexandru Repan.
repan

Pe la 14 ani a vazut "Othello", cu Emil Botta in rolul principal, de 14 ori, invatase replicile de dina­fara, le visa chiar. "La capatul bulevardului Pache Protopopescu, acolo unde bulevardul se intalnea cu strada Matasari, era cinematograful Pache. Mai tarziu s-a chemat cinema Popular. Patroana cinematografului era mama unui copil cu care ma jucam eu. Si asa se facea ca amandoi intram dimineata, pe la 10, in sala de cinema si mai ieseam de-acolo abia spre seara, pe la 6, spre dis­perarea parintilor mei. Vedeam cate un film de sase ori. La dorinta mamei, am dat la Facultatea de Istorie. Am intrat din primul foc. Am terminat studiile in toata regula, cu examen de stat cu tot. Odata ispravite studiile de istorie, in 1961 m-am prezentat la examenul de admitere la Institutul de Teatru. In comisie erau personalitati care te faceau sa simti cum ti se taie picioarele, Mony Ghelerter, Alexandru Finti, Ion Fintesteanu, Beate Fredanov. Am intrat din primul foc, cu o schita de Caragiale, «Amicul X». Si un sonet de Eminescu. In clasa Mony Ghelerter – Zoe Anghel. In seria noastra au fost Ruxandra Sireteanu, Emil Hossu, Melania Carje, Peter Paulhofer, Stefan Sileanu, Olga Bucataru, dar si Andrei Serban, Alexandru Bo­ca­net, care dupa primul an au plecat la Regie."

alexandru repan

In 1968 este invitat de Horia Lovinescu sa joace la Tea­trul "Nottara", unde era director. Intalnirea cu acesta a insemnat o cotitura in viata lui Alexandru Repan. "Am avut norocul sa joc cu nume mari, de prima marime ale teatrului si filmului romanesc. Inveti, ca spectator, de unul singur, fara dascali de specialitate, fara cursuri si conferinte, doar venind la teatru. Odata intrat in sala, dobandesti deschiderea necesara pentru a parti­cipa la actul teatral. Astfel primesti mesajul piesei. Pentru mine, piesa fara mesaj nu exista. N-am acceptat niciodata sa joc in montari de divertisment. Si nu joc cum trebuie daca spectatorul nu cinsteste cum se cuvine reprezentatia, daca nu ne cinsteste pe noi, comedienii.  Am tinut mult si tin la «Craii de Curtea Veche». Se adreseaza unui numar restrans de spectatori. M-am temut atunci, sa fiu sincer. Poate fiindca ma simteam dator fascinantului Mateiu Caragiale. El a fost intotdeauna in gandurile si inima mea, mi-a daruit unele dintre cele mai mari bucurii oferite vreodata de o carte. Tineam sa-i multumesc. Dar s-a intamplat un miracol. Lumea a venit. Sala a fost cu fiecare reprezentatie mai plina. Toti ascultau cu atentie incordata. Le sunt recunoscator."

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite