Academicianul care a ales Biblia

Un colocviu închinat memoriei scriitoarei Zoe Dumitrescu-Buşulenga s-a desfăşurat între 20 şi 22 august la Mănăstirea Putna, în prezenţa mai multor ierarhi bisericeşti Manifestarea cu

Un colocviu închinat memoriei scriitoarei Zoe Dumitrescu-Buşulenga s-a desfăşurat între 20 şi 22 august la Mănăstirea Putna, în prezenţa mai multor ierarhi bisericeşti

Manifestarea cu titlul "Epoca noastră. Tensiunea etic-estetic", închinată Zoei Dumitrescu-Buşulenga, a debutat miercuri, 20 august, la ora 10.00.

Un prim eveniment organizat de fundaţia "Credinţă şi creaţie. Academician Zoe Dumitrescu-Buşulenga - Maica Benedicta" a fost Colocviul "Tradiţie spirituală românească şi deschidere spre universal", ţinut tot la Mănăstirea Putna, între 18 şi 20 august 2007 (n.r. - 20 august 1920 e ziua de naştere a scriitoarei Zoe Dumitrescu-Buşulenga).

Atunci au omagiat-o academicienii Dan Hăulică, Eugen Simion, Alexandru Zub, Constantin Ciopraga, Nicolae-Şerban Tanaşoca.

Premiul Herder în 1988

Zoe Dumitrescu-Buşulenga a fost profesoară la Universitatea din Bucureşti, şef al Catedrei de Literatură Comparată, director al Institutului de Istorie şi Teorie Literară "G. Călinescu", vicepreşedinte al Academiei Române, director al Accademia di Romania din Roma.

În activitatea de cercetare, cea mai importantă preocupare a fost Eminescu, căruia i-a dedicat mai multe cărţi: "Eminescu - cultură şi creaţie" (1976), "Eminescu şi romantismul german" (1986), "Eminescu. Viaţă - Operă - Cultură" (1989). Pentru contribuţia sa în definirea locului lui Mihai Eminescu în cultura română şi în cea europeană, a fost răsplătită cu premiul Herder (1988).

"Contemporanii mei. Portrete"

Anul acesta, de-a lungul celor trei zile ale colocviului "Epoca noastră. Tensiunea etic-estetic", au fost lansate volumul postum Zoe Dumitrescu-Buşulenga - "Contemporanii mei. Portrete" şi revista anuală "Caietele de la Putna".

Publicaţia reuneşte conferinţele de la ediţia de anul trecut a colocviului, vernisajul expoziţiei de artă plastică "Embleme pentru marea trecere", cu lucrări aparţinând regretatei Mariana Macri şi vizionări de filme - "Cântecul amintirii", "Maica Benedicta - purtătoare de cuvânt ceresc" şi "Monahul Ilie Cleopa".

Oameni de cultură şi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, între care ÎPS Pimen, preotul Gheorghe Popa, Alexandru Zub, Mihai Cimpoi şi Andrei Pleşu, au prezentat comunicări, în timp ce alţii au amintit în cuvântările lor de atmosfera specială de la Putna.

"Am simţit de multe ori prezenţa Duhului Preasfânt, care s-a odihnit parcă aici, peste noi", a declarat Dan Hăulică, iar Stareţul Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec Velnic, a spus, printre altele: "Maica Benedicta a fost ca un bob de grâu care s-a aşezat în pământul Putnei, din care rodeşte, formând modele, creând modele pentru neamul nostru românesc şi arătând tuturor că dragostea de ce este bun, de ce este frumos, dragostea de adevăr este o misiune a tuturor." (Pagină realizată cu ajutorul Mănăstirii

Maica Benedicta a fost ca un bob de grâu care s-a aşezat în pământul Putnei, arătând tuturor că dragostea de ce este bun, de ce este frumos, dragostea de adevăr este o misiune a tuturor
Stareţul Mănăstirii Putna,
arhimandritul Melchisedec Velnic

Am simţit de multe ori prezenţa Duhului Preasfânt, care s-a odihnit parcă aici, peste noi
Dan Hăulică,
scriitor, ambasadorul României
la UNESCO

A introdus Biblia în programa studenţilor de la Litere

Zoe Dumitrescu-Buşulenga s-a stins din viaţă pe 5 mai 2006, la Mănăstirea Văratec din Neamţ.

A fost cercetător, critic şi istoric literar, eseist, filosof al culturii şi pedagog român.

A fost membră a Academiei Române şi a unor importante instituţii culturale europene.

După 1989 a ales să se retragă într-o chilie a Mănăstirii Văratec.

A fost înmormântată la Mănăstirea Putna, conform dorinţei sale. Un grup de ucenici şi prieteni, strânşi în jurul academicianului Dan Hăulică, a dorit promovarea moştenirii culturale şi spirituale a acestui simbol al culturii române şi a înfiinţat fundaţia "Credinţă şi creaţie. Academician Zoe Dumitrescu-Buşulenga - Maica Benedicta".

Începutul activităţii sale ştiinţifice a coincis cu anii '50-'60.

A avut tăria de a nu abdica de la principiile sale în faţa ideologiei comuniste şi a introdus Biblia în programa studenţilor de la Litere.

A ştiut să-şi apere ucenicii, pe criticul Alex Ştefănescu, pe care l-a scăpat de la exmatricularea pe motive politice, sau pe poetul Ioan Alexandru, care, datorită ei, a putut să ţină la Universitate un curs de civilizaţie ebraică.