Cercetătorii avertizează: în următorii 300 de ani vor dispărea trei sferturi din speciile de mamifere

Rezultatul activităţilor umane va conduce la dispariţia a trei sferturi din speciile de mamifere în circa 334 de ani, afirmă cercetătorii americani într-un studiu publicat în revista Nature.

Paleobiologii de la Universitatea Berkeley din California, SUA, afirmă că a şasea perioadă de extincţie masivă a speciilor este în desfăşurare, informează AFP.

Speciile au cunoscut doar cinci perioade de extincţie masivă de la primele urme de viaţă - în urmă cu 540 de milioane de ani. Până în prezent, în cadrul acestor procese au fost rase de pe faţa Pământului circa 75% dintre specii din cauza catastrofelor sau fenomenelor naturale.

În cea de-a şasea perioadă de extincţie vinovat pare să fie omul prin: distrugerea ecosistemelor, supraexploatarea resurselor, răspândirea microbilor şi virusurilor, introducerea accidentală sau fără a lua în calcul consecinţele a unor specii în medii noi, încălzirea globală etc.

Pentru a ilustra pericolul, paleobiologii de la Universitatea Berkeley din California, SUA, au trecut în revistă starea biodiversităţii actuale, evaluând mai ales mamiferele, clasa de animale cel mai bine documentată la ora actuală, potrivit Mediafax.

În cursul ultimilor 500 de ani, cel puţin 80 din cele 5.570 de specii de mamifere recenzate au dispărut. Faţă de mai puţin de două extincţii pe milion de ani înregistrate anterior, conform calculelor acestora.

"Ritmul extincţiilor actuale seamănă straniu de mult cu perioadele de extincţie masivă din trecut", spune Anthony Barnosky, autor principal al studiului.

Tabloul sumbru este întărit de numărul speciilor înscrise pe "lista roşie" a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (UICN). Dacă toate aceste specii - clasate drept "în pericol critic de extincţie", "în pericol" sau "vulnerabile" - s-ar stinge până la sfârşitul secolului al 21-lea şi dacă extincţiile s-ar desfăşura în acelaşi ritm, peste trei sferturi din speciile de mamifere şi mai puţin de 250 de specii de amfibieni ar dispărea în următorii 334 de ani, indică studiul.

Echivalentul a un miliard de bombe atomice a lovit Mexicul

Cele cinci mari perioade de extincţie s-au desfăşurat pe o scară de timp geologic - sute de mii, chiar milioane de ani - foarte mult comparativ cu istoria umanităţii.

Extincţia cea mai brutală a fost cea de-a cincea, declanşată în cretacic, în urmă cu circa 65 de milioane de ani, posibil din cauza unei comete sau a unui asteroid uriaş care ar fi căzut pe Terra, pe actuala Peninsulă Yucatan (Mexic). Coliziunea, de o putere echivalentă unui miliard de bombe atomice, ar fi proiectat în atmosferă nori de praf care ar fi schimbat brutal condiiţile climatice. Din cauza acestui cataclism au dispărut 76% dintre specii, printre care şi dinozaurii.

Paleontologii californieni atrag atenţia că sunt necesare măsuri rapide pentru a limita această a şasea perioadă de extincţie care s-ar derula pe o perioadă inimaginabilă. "Reconstituirea biodiversităţii nu va avea loc pe o scară de timp «umană». Evoluţia noilor specii are loc cel puţin în câteva sute de mii de ani", au spus aceştia.

Însă nu este totul pierdut. "Până în prezent, doar 1% - 2% din toate speciile au dispărut total din grupurile pe care le cunoaştem. Se pare că nu suntem foarte avansaţi pe calea extincţiei. Putem însă să salvăm multe (specii, n.r.)", a spus Anthony Barnosky.

Terra va număra 7 miliarde de locuitori

Biologul Gilles Boeuf, preşedintele Muzeului Naţional de Istorie Naturală din Paris, spune că extincţiile sunt normale, în prezent trăind pe Terra circa 1% din speciile care există de când există viaţă pe planetă. Mult timp, extincţiile s-au echilibrat prin apariţia de noi specii, menţinând o dinamică a diversităţii.

Totuşi, în prezent, speciile dispar într-un ritm accelerat, din cauza activităţilor umane, dar şi a exploziilor demografice - în curând, Terra va număra 7 miliarde de locuitori.

Acesta a mai spus că nu este timpul pierdut pentru a salva specii, dar omul trebuie să evalueze ce vrea să piardă pentru a asigura supravieţuirea, adăugând că, dacă se vrea hrănirea a nouă miliarde de oameni, nu se va putea salva totul.