Video Retezatul, muntele în care urșii se simt ca acasă, dar evită omul. „Aici sunt încă sălbatici” VIDEO
0Munții Retezat oferă un habitat ideal urșilor, însă pericolul reprezentat de animalele sălbatice pentru turiștii care urcă pe traseele din munți este mai scăzut. Aici, urșii sunt încă sălbatici și evită zonele umblate de turiști .
Parcul Național Retezat ocupă o suprafață de circa 40.000 de hectar în care s-au păstrat bine conturate rămășițele erei glaciare, care a modelat relieful alpin al masivului.
În Munții Retezat, turiștii găsesc o întindere sălbatică de păduri și pajiști albine, încununată cu crestele ascuțite de granit ale culmilor și împodobită cu zeci de lacuri glaciare.
Apele și zăpezile dau strălucire circurilor glaciare cenușii, cu pante abrupte, acoperite de grohotiș, formate și ele în urma topirii gheţarilor.
Singurul loc din Parcul Național Retezat care nu este accesibil turiștilor este Rezervația științifică Gemenele, care cuprinde aproape 2.000 de hectare în zona centrală a masivului și este înconjurată de o zonă „tampon” de peste 11.000 de hectare de păduri.
Accesul vizitatorilor a fost interzis aici de la mijlocul anilor ‘50, iar pășunatul și tăierile de copaci au fost oprite pentru a asigura protecția naturii în cel mai sălbatic ținut al Retezatului.
„În rezervaţie se asigură un regim strict de protecţie, prin care habitatele sunt păstrate în starea lor naturală, fiind permise doar activităţile știinţifice (alte activități umane fiind interzise), cu acordul Administraţiei Parcului Naţional Retezat. Aici trăiesc multe din cele 1.190 de specii de plante superioare din Retezat, lăsate să se dezvolte liber în habitatul lor natural”, arăta administrația din Parcul Național Retezat.
În afara rezervației Gemenele, turiștii care vor să exploreze Munții Retezat pot ajunge în aproape toate locurile din parcul național pe cele aproape 30 de trasee turistice amenajate și marcate în Retezat.
Iarna, unele dintre traseele turistice devin inaccesibile turiștilor, din cauza vremii, a zăpezilor care le acoperă, a accesului dificil pe ele și a timpului îndelungat în care pot fi parcurse.
În lunile de vară, traseele turistice din Retezat sunt din nou aglomerate de călători. În lipsa zăpezii, a înghețului și pe o vreme mai prietenoasă, pericolul accidentării este mai redus, însă turiștii trebuie să rămână precauți.
Unele trasee sunt dificile, iar turiștii neantrenați și cei care nu se echipează corespunzător pot fi victime ale unor accidente pe munte.
Urșii din Retezat se simt acasă
În Parcul Național Retezat trăiesc peste 50 de specii de animale sălbatice, însă animalul a cărui prezență îi preocupă cel mai adesea pe turiștii interesați de a explora munții este ursul.
În secolul al XIX-lea, munții Retezat erau destinații de vânătoare ale nobilimii din Austro-Ungaria, iar mai târziu au devenit locuri de vânătoare frecventate de familia regală a României și apoi de numeroși lideri comuniști.
În anii trecuți, numărul urșilor din Retezat era estimat la 30 - 40 de exemplare (video - Claudia Danău, biolog, PArcul Național Retezat).
„Existența populației de urs demonstrează că și celelalte specii de animale din habitatele ursului sunt menținute într-o stare bună de conservare. Carnivorele mari, aflate în vârful piramidei trofice, sunt elemente cheie în relațiile ecologice ce guvernează cadrul natural și dovada vie a unui ecosistem sănătos”, arată rangerii din Parcul Național Retezat.
În ultimul deceniu, atacurile urșilor din Retezat au fost sporadice, iar țintele lor au fost turmele de oi care aduse de ciobani pe pășunile alpine ale masivului. În 2014, aproape 400 de oi au fost ucise la o stână din Retezat, după ce au fost atacate de urși.
În zona Drăgșanului, unde se aflau mai multe stâne, vreo 7 - 8 urși au fost atrași de pradă, iar în timpul unui atac, turma speriată s-a repezit spre prăpastia aflată în apropiere. Atunci turiștii au fost înștiințați să evite zona, deoarece urșii au continuat să dea târcoale stânelor și leșurilor împrăștiate în râpă.
Tot în 2014, un cioban care a încercat să își apere turma pe care o avea în grijă în apropierea lacului Zănoaga din Retezat a fost atacat de un urs. Bărbatul a fost mușcat de față, iar un picior îi fusese sfâșiat, însă a supraviețuit atunci confruntării cu animalul sălbatic.
Trei ani mai târziu, un tânăr cioban a trecut printr-o experiență asemănătoare, în aceeași zonă a lacului Zănoaga.
În timpul nopții, auzind zgomote la stână, tânărul s-a îndreptat cu lanterna aprinsă spre oi, și ar fi fost luat prin surprindere de ursul tulburat de lumina puternică. Animalul l-a atacat, iar victima a fost muşcată şi zgâriată. Cele mai grave răni i-au fost provocate în zona gambei piciorului.
În ultimii ani, urșii au fost văzuți mai rar în Munții Retezat, de către turiștii care urcă pe traseele montane marcate. Unii au semnalat vederea urmelor lor, însă nu au avut ocazia să îi întâlnească față în față. Urșii evită apropierea de grupurile de turiști.
„Aici urșii sunt încă sălbatici și evită zonele umblate de turiști (excepție fac stânele). Dar trebuie să fiți precauți și să urmați regulile zonei. Prevenția, mama înțelepciunii”, informa Parcul Național Retezat.
Urșii au fost surprinși în imagini de mai multe ori în pădurile din Retezat, însă potrivit reprezentanților rezervației, în Parcul Național Retezat nu s-au semnalat cazuri de conflict turiști - urși, nici de bunuri ale turiștilor sfâșiate de urși.
„Doar cu ajutorul dumneavoastră, vom reuși să păstrăm Retezatul fără urși gunoieri. Pentru siguranța tuturor, rămâneți pe traseele marcate și totodată campați doar în locurile permise. Este foarte important să fie scoase ambalajele, alimentele și resturile alimentare din Parcul Național Retezat. Vrem că urșii să se ferească de om, ca și până acum, nu să vină în apropierea oamenilor în speranța că vor găsi mâncare. Știți că, în alte locuri, se întâmplă asta”, informau rangerii (video - Parcul Național Retezat).
Așadar, cele mai multe trasee turistice din Retezat prezintă siguranță în ce privește atacurile urșilor.
Viperele, teama de vară a turiștilor
În ultimii ani, viperele şi-au făcut simţită prezenţa în mai multe locuri din Parcul Național Retezat, iar uneori au făcut victime. Cea mai recentă dintre ele a fost un tânăr de 27 de ani, student care desfăşura activităţi de cercetare în Rezervaţia Ştiiţifică Gemenele din Parcul Național Retezat.
A fost mușcat de o viperă, la gleznă, și a fost în pericol de a-și pierde viața, din cauza mușcăturii, dar și a faptului că se afla într-o zonă unde accesul salvatorilor era extrem de dificil. Mai mulți ciobani și turiști au avut și ei de suferit, intrând neprotejați pe teritoriul viperelor.
La fel ca urșii pe care zgomotul făcut de oameni îi poate face să se îndepărteze, și viperele pot fi alungate din calea turiștilor.
„Purtaţi bocanci de munte, chiar dacă temperatura ambiantă este ridicată. Efectuaţi permanent un control vizual al zonei în care urmează să păşiţi. Nu ridicaţi pietre mari decât după ce, în prealabil, aţi efectuat un control vizual dedesubt pentru a verifica dacă sunt şerpi. Dacă intraţi într-o zonă cu vegetaţie înaltă, care nu vă permite verificarea suprafeţei solului, loviţi uşor vegetaţia cu un băţ, astfel şarpele va fugi din calea dumneavoastră”, sunt recomandările Direcției de Sănătate Publică Hunedoara.
Fulgerele din Retezat au făcut victime
Descărcările electrice se numără și ele printre riscurile asumate de cei care aleg să călătorească, vara, pe traseele montane.
În Retezat, în ultimii ani, trăsnetele au făcut câteva victime. Cel mai cunoscut caz a fost al unor turiști germani care în 2016, au urcat pe Vârful Retezat, însă au fost surprinși de o furtună.
„Când au văzut că se apropie furtuna, au început să coboare. Din păcate, un fulger a lovit în apropierea femeii, aceasta suferind arsuri la faţă şi fiindu-i afectat piciorul drept şi mâna stângă. Bărbatul se afla în stare de şoc”, informa Salvamont Hunedoara.
O altă tânără a fost lovită de trăsnet, în timp ce se afla în zona de campare a Lacului Bucura din Retezat.
Peste 200 de oi au murit și ele, în timpul unei furtuni cu descărcări electrice, în Retezat. În timpul furtunilor, riscul accidentelor pe munte este mult mai ridicat și din cauza pericolului alunecării pe pietre, astfel că turiștii trebuie să își ia măsuri de precauție și să țină cont că vremea pe munte este schimbătoare în intervale mici de timp.
Sfaturi pentru a ne proteja de trăsnete
Nu ignora prognoza meteo, arată salvamontiștii. Indiferent de traseul pe care urmează să îl faci, că e zonă de creasta sau nu, consultă prognoza și nu te aventura în cazul în care sunt anunțate furtuni puternice.
Recunoaște primele semne ale furtunii. Unele furtuni se pot forma local, rapid și nu sunt întotdeauna prevăzute de aplicațiile radar. Norii cumulonimbus, cu înălțimi mari și margini bine definite sunt generatori de furtuni. Dacă zărești astfel de nori îndreptându-se spre tine e cazul să te îndrepți spre zona de bază, mai sigură.
Nu staționa pe vârf, în creastă sau zonele plate, expuse; dacă ești deja surprins de furtună atunci trebuie să știi că zona mediană a crestelor este mai puțin periculoasă decât extremitățile ei.
Nu staționa lângă apă, lacuri, stâlpi înalți sau cu marcaje. Nu staționa sub copaci înalți sau solitari; dacă te afli deja în pădure atunci alege să staționezi între pâlcurile de copaci mai mici și nu lângă arborii înalți, arată Salvamont Salvaspeo Bihor.
În cazul în care nu mai este timp să cobori într-o zonă cât de cât mai sigură și fulgerele sunt deja în jurul tău, orientează-te rapid și găsește o mică ridicătură sau platformă dominată de un punct înalt vecin și ghemuiește-te la cel puțin un metru distanță de acel punct (care e indicat să fie de vreo 5-10 ori mai înalt decât poziția ta de ghemuit), este o altă recomandare a salvamontiștilor, pentru a diminua riscul de a fi lovit de trăsnet pe munte.