Video Fostele căi ferate uitate, reactivate ca trasee verzi. Noile piste de biciclete și trasee de drumeție prind avânt în Europa

Numeroase căi ferate din România au rămas abandonate de mai mulți ani, fără ca autoritățile să caute soluții pentru reactivarea lor. În Europa, mii de kilometri de căi ferate dezafectate au devenit coridoare verzi, destinate drumeților și bicicliștilor.

Viductul Luncoiu, rămas pe fosta cale ferată Deva - Brad. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Aproape 1.000 de kilometri de căi ferate cu ecartament normal și îngust (căi ferate forestiere, miniere sau industriale) au fost dezafectați după 1990, însă, după închiderea căilor ferate, multe dintre traseele lor au fost ocolite de reconversii.

Unele dintre fostele rute feroviare închise traversează zone cu potențial turistic. Au fost construite încă din secolul al XIX-lea sau în prima parte a secolului XX, în regiuni montane pitorești, pentru a facilita comunicația și transportul, dar și în sprijinul industriei miniere dezvoltate în aceste zone sau pentru exploatările forestiere.

Cu timpul, vechile căi ferate și-au diminuat importanța economică, în zone afectate de declinul industrial, în timp ce transportul rutier a devenit mai accesibil localnicilor. Închiderea multor segmente de cale ferată a fost urmată adesea de scoaterea materialului rulant, a instalațiilor și structurilor metalice, de demontarea podurilor și viaductelor și de abandonarea fostelor halte.

Terasamentul lor, uneori acoperit cu traverse, nu a putut fi însă îndepărtat, însă planurile pentru reconversia fostelor trasee feroviare au întâmpinat numeroase piedici.

Calea ferată din Metaliferi, spectaculoasă, dar abandonată

În 1997, o alunecare de teren cauzată de ploi torențiale a dus la închiderea circulației pe calea ferată Deva - Brad, care străbate Munții Metaliferi (Apuseni), legând văile Crișului și Mureșului, pe un traseu de circa 40 de kilometri.

Linia, care străbate 11 viaducte mari, peste 30 de poduri și podețe și patru tuneluri, a fost dezafectată în anii următori pe cea mai mare parte a traseului, însă terasamentul ei a fost folosit în continuare de localnici, în unele porțiuni ca potecă, în altele ca drum neamenajat. Restul traseului a fost cuprins de vegetația crescută în voie.

În 2021, autoritățile din Brad și comunele traversate de fosta cale ferată au solicitat Guvernului preluarea în administrare a traseului pentru a fi transformat într-o pistă de biciclete care avea să atragă turiști în zonă. Proiectul de lege care răspundea cererii lor a fost, însă, declarat neconstituțional un an mai târziu.

„Potrivit precizărilor din documentul trimis de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, trecerea terenurilor aferente liniei feroviare Păuliș Lunca - Brad (dezafectată) din domeniul public al statului în domeniul public al localităților hunedorene Brad, Luncoiu de Jos, Șoimuș, Băița și Vălișoara va putea fi realizată după întocmirea unor documentații de către autoritățile din cele cinci localități care intenționează introducerea în circuitul turistic a căii ferate dezafectate”, informa atunci Prefectura județului Hunedoara.

Fără a fi amenajat, un segment de 4 - 5 kilometri al fostei căi ferate trezește interesul amatorilor de drumeții. El leagă gara din Brad, o clădire de epocă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, de viaductul Luncoiu, ridicat în anii ’40, din piatră, la 25 de metri peste valea pitorească de la marginea municipiului.

Calea ferată de pe valea Crișului Negru, propusă ca traseu de biciclete

Calea ferată Oradea Est - Vașcău, în lungime de 105 kilometri, a fost construită pe valea Crișului Negru, la sfârșitul secolului al XIX-lea, fiind folosită pentru transportul lemnului, al marmurei, pietrei și minereului din zona Beiușului și Munților Bihorului spre Oradea. În același timp, era un tren al navetiștilor care lega satele Crișanei de orașul din nord-vestul României, pe un traseu sinuos, dar spectaculos.

→

Imaginea 1/9: Orașul Ștei Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (7) JPG

Până în 2020, calea ferată care trecea prin Oradea, Băile Felix, Beiuș, Ștei și Vașcău a fost închisă, dar în 2025 autoritățile din Bihor au propus preluarea unui tronson de 40 de kilometri, pentru a-l amenaja ca pistă de biciclete. Proiectul care viza ruta Cordău - Holod, dezafectată din 1999, a stârnit dezbateri aprinse în comunitatea bihoreană. Unii localnici au încurajat reconversia acesteia, însă alții s-au opus, cerând reactivarea traseului feroviar și, eventual, construirea unei piste de biciclete în paralel cu acesta.

Fosta cale ferată din Porțile de Fier ale Transilvaniei, pe Via Transilvanica

În Hunedoara, cea mai spectaculoasă porțiune din fosta cale ferată Hațeg (Subcetate) - Caransebeș, inaugurată în 1908, a fost amenajată ca traseu de drumeție, parte a Via Transilvanica. Fostul tronson de cale ferată dintre Sarmizegetusa și Bouțari, de 12 kilometri, a fost dezafectat în anul 1978.

Era celebru pentru că, datorită declivității mari a traseului din zona trecătorii „Porțile de Fier ale Transilvaniei”, calea ferată a fost dotată cu cremalieră, o instalație complexă care ajuta locomotivele, dotate și ele cu un șir de roți speciale, să urce și să coboare pantele.

Calea ferată a pădurenilor, traseu dificil de drumeție

În Hunedoara, traseul fostei căi ferate miniere, care lega orașul de minele de la Ghelari și satele pădurenilor, a rămas neamenajat la două decenii de la dezafectarea liniei de circa 16 kilometri. Fosta cale ferată a fost inaugurată în 1900 și reprezintă unul dintre cele mai spectaculoase trasee feroviare montane.

Deși nu și-a mai păstrat liniile și câteva dintre podurile sale de epocă, traseul este căutat de amatorii de drumeții pe jos, punctul său de atracție fiind un tunel de aproape 800 de metri, ce leagă valea pitorească a Zlaștiului de valea Govâjdiei, unde trenurile circulau deasupra defileului, pe sub stânci abrupte.

Calea ferată a pădurenilor a rămas și un loc aparte pentru mulți locuitori ai Hunedoarei, care participă la drumeții pe traseul ei. În unele zone, însă, traseul este dificil de parcurs, din cauza vegetației care acoperă terasamentul și a îndepărtării podurilor metalice din trecut.

20.000 de kilometri de căi ferate au devenit piste de biciclete

Asociația Europeană „Greenways”, o organizație care promovează și sprijină traseele verzi, estimează că în Europa există aproximativ 30.000 de kilometri de trasee verzi, dintre care în jur de 20.000 de kilometri sunt amenajați pe foste linii de cale ferată, reprezentând doar aproximativ 20 la sută din totalul liniilor ferate dezafectate.

→

Imaginea 1/9: Foste cai ferate Foto Reddit jpeg

„Acest lucru evidențiază un potențial semnificativ pentru dezvoltări viitoare”, notează organizația fondată în 1998, care a strâns membri din 17 state europene.

Potrivit Asociației Europene Greenways, în Spania, 3.500 de kilometri de foste linii ferate au fost transformați în trasee verzi, dintr-un total de 7.600 de kilometri. În Valonia, Belgia, rețeaua RAVeL cuprinde peste 1.515 kilometri de trasee rezervate pietonilor, bicicliștilor, călăreților și persoanelor cu mobilitate redusă, dintre care aproximativ 700 de kilometri sunt amenajați pe foste linii ferate. În Portugalia, sunt folosiți în prezent peste 500 de kilometri de trasee verzi, cunoscute sub numele de Ecopistas, dintr-un total de 1.000 de kilometri de linii ferate abandonate. „Programul portughez, coordonat de IP Património, pune accent pe conservarea patrimoniului feroviar, inclusiv a gărilor istorice decorate cu faimoasele azulejos portugheze”, transmite organizația.

Mulți români pasionați de ciclism și-au arătat și entuziasmul față de fostele trasee feroviare din Europa amenajate pentru bicicliști, publicând pe pagini de socializare, ca Reddit, imagini cu locurile spectaculoase redate circuitului turistic.