Alexandru Pleşea, despre împrumutarea obiceiurilor altor culturi. „Omul şi-a pierdut liniştea. A primit mai mult decât putea duce“

Psihologul consideră că problema lumii actuale stă în imitarea a ce fac alte popoare şi uitarea propriilor tradiţii şi mod de viaţă.

Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii vorbeşte despre obiceiurile oamenilor de a împrumuta obiceiuri, practici sau chiar religii. Psihologul afirmă că acest comportament poate duce la dezechilibru emoţional şi chiar depresie, provocată de continua comparaţie cu ceilalţi.

În decursul dezvoltării civilizaţiei sintetice (prin radio, tv, internet şi telefon), unde imitarea altor culturi a devenit o activitate des întâlnită, omul nu şi-a mai găsit liniştea. A primit mai mult decât putea duce: a văzut la alte persoane ce el nu avea sau făcea, iar dacă o tradiţie făcea într-un anumit fel, a ajuns naţiuni întregi să împrumute acele obiceiuri, afirmă psihologul Alexandru Pleşea.

„Astfel, accesibil tehnologic fiind, naţiuni întregi au început să împrumute din toate, neştiind că acea tradiţie a fost creată şi dezvoltată special pentru acel loc, într-un timp dat. Mai mult decât atât, ne-am trezit cu precepte din toate religiile în a noastră, şi din a noastră, în altele, împrumutându-se cu o viteză fantastică toate acestea de la una la alta. Problema lumii actuale stă, oricât de dur sau solemn ar sună, exact în împrumutul şi imitarea a ce fac alţii şi uitarea la ce trebuie să facem noi”, explică psihologul .

Despre omul „sintetic”

Cu toate acestea, civilizaţiile actuale încă îşi păstrează rădăcinile, dar într-o clasă ascunsă sau secretă faţă de vulg. Aceste lucruri s-au rărit atât de mult, încât nu mai vezi o comunitate care să aibă expunere sau beneficii sociale. Unele dintre cele mai bine păstrate, mistice şi nealterate astfel de civilizaţii, cu un număr actual foarte mic de oameni, este în sufism (dervişi), şintoism (calea zeilor), zoroastrismul sau scrierile Veda sau Vedele (ştiinţa sacră). Celelalte religii mari, care s-au propagat cu o viteză uluitoare: creştinismul, islamismul, budismul şi hinduismul, au fost la bază oaze de sănătare spirituală şi apropiere prin anumite practici de legătura pierdută (re-ligie sau re-logos) cu Divinitatea. În zilele noastre aceste practici spirituale au fost înlocuite de altele împrumutate şi imitate din alte religii şi am ajuns într-un punct de cotitură, în care vezi creştini ducându-se la Yoga după slujbă sau musulmani care practică preceptele budiste în cel mai consecvent mod.

„O astfel de condiţie nu poate fi decât nefastă omului, deoarece el imită, fără să ştie cu exactitate (deşi crede că ştie) simbolul, puterea şi înţelegerea practicii pe care o face. Iar după multe astfel de permutări între aceste practici, omul a uitat cum ajunge la sensul creşterii conştienţei în el (scopul tuturor religiilor). Această conştienţă, pe scurt, este să ştii că eşti în timp ce faci. Iar aceste cuvinte se iau ad litteram. Iar pentru că dispoziţia omului sintetic, imitator de practici şi religii este în creştere, a apărut, fără dorinţa sau cunoaşterea lui, o anomalie, printre multe altele, care a fost denumită de unii „inteligenţi” ai vremii – depresie”, afirmă psihologul.

Soluţii pentru combaterea depresiei

„Depresia are la baza pierderea dorinţei de creştere a conştienţei. Nedorind să aduc mai mult decât e cazul, planurile pe care oamenii şi le fac, aduc griji, iar grijile dese, aduc depresia. Iar această se poate trata prin următoarele practici: (1) Divinitatea te ajută când tu te ajuţi şi munceşti cu tine, (2) Orice din jurul tău este în afară, prin neatenţie aduci înauntru şi formezi haosul, (3) Apropierea de oameni este apropierea de ţine, (4) Catalogul cuvintelor utile trebuie folosit, nu doar ştiut, (5) Muncă zilnică produce energie pentru următoarea, (6) Distribuie altora ce vrei să primeşti tu”, conchide Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii.