"Toti ar trebui sa incurajam sportul de masa"

- Mai e putin pana la Olimpiada de la Atena. Este lotul olimpic de kaiac-canoe pregatit pentru castigarea unui nou titlu olimpic? - Sa fiu sincer, aceasta e dorinta mea si a sportivilor mei -

- Mai e putin pana la Olimpiada de la Atena. Este lotul olimpic de kaiac-canoe pregatit pentru castigarea unui nou titlu olimpic? - Sa fiu sincer, aceasta e dorinta mea si a sportivilor mei - campionii mondiali Florin Popescu si Silviu Simiocenco. Obiectivul meu a ramas, practic, acelasi ca si la Sydney: 3 medalii, daca s-ar putea toate de aur. - Cum explicati succesul acestui sport in Romania, in conditiile in care resursele materiale nu sunt nici pe departe comparabile cu cele din alte sporturi? - E adevarat ca suntem unul dintre cele mai productive sporturi, incepand din '56, de la Olimpiada de la Melbourne, cand Romania a castigat 3 medalii de aur, prin Simion Ismailciuc si Leon Rotman. Traditia a continuat prin mine si mai apoi prin generatiile care au venit dupa. - Ati castigat, de-a lungul carierei, 7 medalii olimpice: 4 de aur si 3 de argint. Privind retrospectiv, cum vedeti aceasta performanta impresionanta? - Ca pe un rezultat al muncii mele, nicidecum ca pe ceva de domeniul incredibilului, dimpotriva! Intotdeauna mi-am zis ca as fi putut mai mult. La Olimpiada de la Montreal nu am castigat nimic, iar medaliile de argint castigate la celelalte editii, cu putin noroc, puteau fi tot de aur. - Cum au evoluat, in timp, metodele de pregatire? - Pe vremea mea se facea sport dupa ureche. Eram si atunci destul de multi si, normal, cine rezista iesea invingator. Lupta pentru o medalie de aur se dadea totusi intre cinci, sase tari. Acum, la ultimele campionate mondiale, de exemplu, 17 tari au luat medalii de aur. In ce priveste metodele de pregatire, acestea au devenit mult mai stiintifice, prin sprijinul centrelor de cercetare si metodica. S-au inventat tot felul de aparate de dirijare cu care poti stabili exact intensitatea efortului si starea de oboseala a sportivului, au aparut, de asemenea, noi si sofisticate modele de barci si echipament. Din acest punct de vedere e ceva mai usor, dar si concurenta, cum v-am spus, este mult mai mare. - Apropo de dotari, cum sta Romania la acest capitol? - De acum vreo doi ani, cu sprijinul Comitetului Olimpic si al fostului MTS, stam destul de bine, dar nu grozav, daca ne comparam cu cei de afara. Oricum, am achizitionat si noi ambarcatiuni, simulatoare s.a. - Kaiac-canoe e un sport impovarator si nu atat de bine rasplatit ca fotbalul, de exemplu. Cum sunt motivati, in aceste conditii, copiii sa practice acest sport? Are cine continua traditia de care vorbeati? - Desi sunt destui copii dornici sa continue ceea ce au inceput altii demult, in acest sport, situatia in care se afla cluburile este aproape tragica: sunt sarace si fara mari posibilitati de a se sustine si in viitor. Cum sa-i stimulezi astfel pe viitorii campioni? Daca nu se va face urgent cate ceva, ma tem pentru viitorul nostru. - Unde ar trebui sa se prezinte cei interesati de kaiac-canoe, chiar daca situatia expusa de dumneavoastra nu e deloc incurajatoare? - Sunt o gramada de cluburi la care se pot adresa, atat in Bucuresti, cat si in tara: in Bucuresti, la Scolile 2 si 6, la cluburile Dinamo si Steaua, la Triumf, la Locomotiva s.a. - Care este media de varsta de la care se selecteaza canoistii? E un sport longeviv, pentru ca, din cate stiu, sunt sportivi care se retrag foarte tarziu, iar dumneavoastra ati participat la cinci Olimpiade. - S-au mai schimbat un pic lucrurile. La femei, cea mai in varsta are acum 22 de ani. Dupa Sydney, am reintinerit echipa in totalitate. Selectiile se fac printre fete de 13, 14 ani. - Sunt conditii dure in acest sport, mai ales ca Romania nu are clima favorabila pentru practicarea lui. Sunt multi cei care cedeaza? - Da, destui, mai ales la fete. Cele din echipajul de la Sydney s-au lasat, dar am speranta ca Mariana Limbau, care intre timp s-a casatorit si a si nascut, se va intoarce pentru Atena 2004. La baieti, Popescu e cel mai varstnic, are 29 de ani. Si el are de gand sa renunte dupa Olimpiada, dar nu cred c-o va face. - La ce alte competitii veti mai participa pana la Olimpiada? - La Cupa Mondiala de la inceputul lunii mai, care se va desfasura chiar la Atena, pe pista olimpica, si unde avem si ocazia sa o testam. Urmeaza Cupa Mondiala, la Szeged si apoi Campionatele Europene, care reprezinta cea de-a doua calificare pentru Jocurile Olimpice. Si, in fine, ultimul concurs va fi in luna iulie, in Germania. - Cum vedeti practicarea sportului de masa in Romania? - E absolut necesar sportul de masa. Cu totii ar trebui sa-l incurajam. Activitatile spontane organizate de Comitetul Olimpic si Federatia Romana de Atletism sunt foarte binevenite. Ar trebui ca acestea sa ia amploare si sa fie sprijinite de Agentia Nationala pentru Sport si chiar si de Guvern. Copiii si tinerii trebuie incurajati sa faca miscare. O institutie care merita toata lauda, din acest punct de vedere, e Loteria Romana, care organizeaza anual "Crosul Loteriei". E bine ca asemenea institutii se implica in activitatile sportive de masa. - Veti fi prezent duminica la "Crosul Loteriei"? - Din pacate, o sa plec din tara, dar sunt alaturi de dansii si sunt convins ca va fi un succes, asa cum au fost si precedentele editii.