Istoria scandalurilor din epoca Blatter. 17 ani de frământări şi controverse la FIFA

Sepp Blatter a stat 17 ani înfruntea fotbalului mondial, perioadă în care scandalurile şi controversele au curs din belşug la FIFA.

După o carieră în care a îmbinat sportul şi afacerile, "Sepp" Blatter devine secretar general al FIFA în 1981 şi stă în umbra lui Joao Havelange, preşedinte timp de un sfert de secol (1974-1998).
Sfătuit de Michel Platini, el este ales în 1998 în faţa lui Lennart Johansson, preşedintele FIFA, după o "luptă" de patru luni.
În nebunia organizării Cupei Mondiale din 2002, încredinţată Coreei de Sud şi Japoniei, Blatter instituie principiul rotaţiei pe continente în competiţia regină, care va merge, pentru prima oară în Africa de Sud, în 2010, apoi  în America de Sud (Brazilia - 2014), Europa (Rusia -2018) şi Asia (Qatar - 2022).
De-a lungul timpului, elveţianul s-a confruntat cu o ofensivă a mai multor membri ai Comitetului Executiv, fiind acuzat de nereguli financiare, corupţie şi manipulare de conturi. În 1999, britanicul David Yallop scrie că alegerile de la FIFA din 1998 au fost trucate, dar Blatter câştigă în justiţie.
În 2001 are loc scandalul YSL, un consorţiu ce deţine drepturile pentru Cupa Mondială şi drepturile comerciale FIFA, declarat falimentar de un tribunal elveţian. Potrivit raportului, mai mulţi oficiali FIFA sunt bănuiţi că au beneficat de milioane de franci elveţieni din comisioane, iar Blatter ar fi ştiut. Elveţianul este exonerat, dar Joao Havelange demisionează din postul de preşedinte de onoare FIFA.
Qatariotul Mohammed Bin Hammam, fost preşedinte al Confederaţiei Asiatice şi membru în Comitetul Executiv FIFA, se retrage, în 2011, din cursa pentru preşedinţie, fiind găsit vinovat de corupţie. Este radiat pe viaţă din orice activitate legată de fotbal. Bin Hammam este interzis pe viaţă din de FIFA, iar Blatter câştigă un nou mandat.
În 2014, FIFA şi Blatter se confruntă cu un nou scandal: autorul raportului privind suspiciunile de corupţie referitoare la atribuirea ediţiilor din 2018 şi 2022 ale CM, fostul procuror american Michael Garcia, demisionează. El îşi justifică decizia prin faptul că raportul său a fost
Însă nimic nu a părut a-l clinti pe Blatter de la şefia FIFA până la scandalul uriaş izbucnit la 27 mai, când la Zurich au avut loc mai multe arestări, între aceştia aflându-se doi vicepreşedinţi şi şapte oficiali. Iar arestările au continuat şi zilele următoare, acuzaţiile de corupţie înteţindu-se.
La 28 mai, preşedintele UEFA, Michel Platini, îi cere demisia, dar Blatter refuză. După câteva ore, anunţă în Comitetul Executiv că nu "poate supraveghea pe toată lumea", dar este important ca lumea să fie încrezătoare. Apoi este reales în principala funcţie din fotbalul mondial.
Însă totul se schimbă marţi, când Blatter decide să demisioneze şi anunţă că, deşi a primit un nou mandat, nu este susţinut de întreaga lume a fotbalului: "FIFA are nevoie de o profundă restructurare".