ANALIZĂ „Apusul“ talent-show-urilor muzicale

Fenomenul emisiunilor de televiziune care au la bază talentul muzical, format care a dominat în ultimii ani piaţa TV la nivel mondial, intră în zona declinului.

Audienţele scăzute, suprapopularea pieţei muzicale cu artişti „creaţi“ peste noapte, precum şi repetarea unui tipar sunt motivele pentru care popularitatea talent show-urilor muzicale de succes („X Factor“, „The Voice“, „Idol“) a scăzut considerabil în ultimul an, mai ales în SUA şi Marea Britanie.

România s-ar putea alinia „trendului“ chiar de anul viitor, iar semnele sunt evidente chiar de acum, întrucât Pro TV, postul ce a stabilit etalonul talent-show-urilor, este grav afectat de o serie de restructurări care, în mod evident, s-au abătut şi asupra producţiilor de gen. Şi postul Antena 1 a operat o serie de schimbări (echipa de producători, juriu) care s-ar putea dovedi o „sabie cu două tăişuri“ şi, în loc să garanteze succesul, ar putea avea exact efectul contrar.

„Au «inundat» piaţa. Pur şi simplu au apărut o mulţime de astfel de emisiuni, motiv pentru care totul a luat-o în alt sens“, a declarat Simon Cowell, mogulul media care a creat două dintre cele mai importante formate de tip talent-show din lume, „Got Talent“ şi „X Factor“, încercând să evidenţieze lipsa de direcţie pe care o capătă aceste emisiuni şi în Statele Unite ale Americii.

Deşi pare greu de crezut, „televiziunea a reuşit în aceste vremuri să consume un format prin imitaţie în masă şi prin supraexpunere“, scrie prestigioasa publicaţie „New York Times“, explicând că publicul este saturat de loteria cântăreţilor amatori care încearcă să-şi contureze un nume în industria muzicală şi nu numai, folosindu-se de concurs drept o rampă de lansare. Acum, mai mult ca niciodată, muzica a ajuns pe un drum în care succesul e inconstant, iar panta decăderii din ce în ce mai pronunţată.

În presa de specialitate se vorbeşte de «vedete pe cocaină» sau «vedete cu steriozi», în sens figurat, fiindcă acest gen de formate creează staruri în câteva luni. Dar acest gen de star artificial are o viaţă scurtă. Pe undeva, aceste mecanisme au şi repercusiuni asupra genului TV Iulian Comănescu, consultant şi analist media

Un declin cu explicaţie istorică

Unul dintre formatele afectate recent pe plan internaţional este franciza „X Factor“ care, atât în varianta britanică, cât şi în cea nord-americană, a înregistrat scăderi considerabile ale audienţei, culminând, în cazul Statele Unite ale Americii cu închiderea oficială după doar trei sezoane. Tot peste Ocean, „American Idol“, cândva vârful de lance al talent-show-urilor, a ajuns de la o audienţă medie de 30 de milioane de telespectatori, la una de doar şapte milioane de oameni.

În ceea ce priveşte scăderea popularităţii acestor emisiuni, Iulian Comănescu, consultant şi analist media, spune că există o explicaţie istorică cu ceea ce se întâmplă la nivel global cu talent-show-urile. Acesta arată cum concurenţa dintre cei doi părinţi ai genului, Simon Fuller şi Simon Cowell, a dus la crearea unor formate asemănătoare care şi-au găsit „naşul“ după ce John de Mol, tatăl „Big Brother, a inventat „The Voice“, un format mai ieftin, dar cu alt gen de premise ale succesului. „În primul rând, preselecţia nu face parte din show, ceea ce duce la economii, dar şi la o calitate mai uniformă şi bună a concurenţilor. În plus, judecătorii ştiu la ce să se aştepte, deoarece concurentul este dinainte cunoscut, şi se pot imagina sau pregăti scenarii de genul: «băiatul tânăr şi sexy flirtează cu Loredana» ş.a.m.d.“, explică Iulian Comănescu.

„Materie primă crescută pe steroizi“

Ţinând seama de analiza realizată de „New York Times“, analistul media afirmă că „supraexpunerea este esenţa reality-show-urilor de toate felurile“, însă tocmai această caracteristică face ca „materia primă“ cu care lucrează, şi anume „cântăreţii de ocazie“, să aibă rezultate doar pe termen scurt, date fiind conduţiile în care unii dintre ei reuşesc să „crească“ în câteva luni cât alţii în ani de zile. „În presa de specialitate se vorbeşte de «vedete pe cocaină» sau «vedete cu steriozi», în sens figurat, fiindcă acest gen de formate creează staruri în câteva luni. Dar acest gen de star artificial are o viaţă scurtă. Pe undeva, aceste mecanisme au şi repercusiuni asupra genului TV“, arată el.

Uzura acestui tip de cântăreţi, un alt factor implicat în declinul talent-show-urilor la nivel mondial, este parte a reţetei originale a show-urilor. Odată lansaţi, aceşti artişti aduc o mulţime de bani producătorilor, precum Simon Cowell şi Simon Fuller, specializaţi drept Artist and Repertoire manageri sau, mai simplu spus, descoperitori de talente. Comănescu dă exemplul celebrei Susan Boyle, mezzosoprana câştigătoare a ediţiei „Britain’s Got Talent“, din 2009, care „a vândut nouă milioane de exemplare din albumul de debut, adică o jumătate din piaţa totală de muzică din România, la vremea respectivă“.

Susan Boyle FOTO Reuters

Sindromul moldovenilor şi componenta de „circ glamour“

Pe plan intern, astfel de cântăreţi suferă dintr-un motiv uşor sesizabil din punctul de vedere al lui Iulian Comănescu: „La noi, vedetele create au funcţionat mai puţin în afara show-ului propriu-zis, fiindcă nu avem industrie muzicală, nici măcar cât aveam acum zece ani. E normal să avem mai puţine talente necunoscute şi fiindcă România nu are o tradiţie muzicală solidă.“

Piaţa talent-show-urilor din România oferă, în schimb, vizibilitate şi notorietate basarabenilor, „vecinii şi prietenii noştri fiind mai expansivi şi educaţi muzical decât noi“. În aceeaşi măsură, formatele internaţionale au fost adaptate specificului local, lucru care uşor, uşor le poate consuma. „Dacă ne uităm atent, ne dăm seama că show-ul nu are neapărat ca ingredient principal muzica. Formatul e acelaşi peste tot, dar cred că la noi, componenta vizuală, de «circ glamour», e mai dezvoltată“, susţine Comănescu.

Alex Maţaev, fost concurent „X Factor“, este unul dintre moldovenii de peste Prut care şi-au conturat o carieră în România FOTO Facebook

„Antena 1 va investi în mai multe formate de acest fel“

În ceea ce priveşte formatele din România, Comănescu atrage atenţia asupra unui singur aspect care poate duce la un declin al talent-show-urilor, anume deciziile managerilor români de televiziune, „specialişti în concluzii pripite şi tentative nereuşite“. Chiar şi aşa, analistul preconizează că piaţa media din România poate să fie traversată de un curent al declinului talent-show-urilor abia în toamna lui 2015.

În schimb, potrivit informaţiilor sale, Antena 1 ar putea investi considerabil în acest fel de emisiuni, în dauna liniilor de direcţie stabilite pentru Pro TV. „ Din informaţiile neoficiale pe care le am, Antena 1 va investi în mai multe formate de acest fel. Pro TV va cheltui, probabil, mai puţin, fiindcă Aleksandras Cesnavicius (n.r. - directorul general al postului) are ca mandat limitarea costurilor. Ceea ce, pe termen mediu, dă un context în care s-ar putea să nu mai avem chiar atâtea talent show-uri la TV, dar asta vom putea observa poate în grila din toamna 2015“, apreciază el.

Show-ul nu are neapărat ca ingredient principal muzica. Formatul e acelaşi peste tot, dar cred că la noi, componenta vizuală, de «circ glamour», e mai dezvoltată Iulian Comănescu, consultant şi analist media

În această toamnă, însă, nesfârşitul „război“ dintre Pro TV şi Antena 1 continuă cu o nouă bătălie: duelul celor două talent-show-uri muzicale „X Factor“ şi „Vocea României“. După ce a cooptat în echipă două vedete din Pro TV – Horia Brenciu şi Ştefan Bănică – şi a branduit show-ul „X Factor“ cu sloganul „mai mult decât voce“, Antena 1 primeşte replica Pro TV, care i-a reconfirmat pe poziţii pe Loredana, Smiley, Moga şi Bartoş, susţinând că „doar vocea contează“.

Vocea copiilor se va face auzită

Pe de altă parte, copiii par a deveni exponenţii preferaţi în astfel de formate. Show-ul „NextStar“, format autohton, prezentat de Dan Negru, este una dintre cele mai bine cotate astfel de emisiuni cu care Antena 1 s-a clasat pe locul al treilea în topul audienţelor la nivel naţional pe anul 2013, după două francize achiziţionate de Pro TV („Românii au talent“ şi „Vocea României“), cu o medie de 1,8 milioane de telespectatori, potrivit datelor furnizate de paginademedia.ro.

Şi postul turcesc Kanal D s-a aliniat modei talent-show-urilor cu copii şi a anunţat că pregăteşte pentru această toamnă „KidSing“, un format adresat copiilor între 6 şi 13 ani şi achiziţionat de la compania Fremantle Media. „Cred că talent show-urile cu copii sunt un pas mic şi calculat înainte, fiindcă în prime-time (n.r. - oră de maximă audienţă) nu prea poţi face inovaţii zguduitoare“, mai spune Comănescu.

Dan Negru FOTO Antena 1

În eventualitatea unui regres al emisiunilor de talente muzicale, posturile de televiziune nu ar suferi prea mult de pe urma dispariţiei producţiilor, încasările din publicitate fiind oricum considerabile. Din totalul celor 306 milioane de euro pe care i-a absorbit piaţa media în 2014, aproximativ 193 de milioane au mers către televiziuni, potrivit celui mai recent raport Media Fact Book. Cum publicul nu se plictiseşte de astfel de emisiuni şi trendurile se întind pe decenii, publicitarii pot programa campanii şi în afara prime-time-ului, chiar dacă în România acest interval se termină mult mai devreme decât în ţările cu tradiţie. „Investiţiile în programe sunt mici pentru că nu există consum de publicitate care să susţină segmentul respectiv, de unde alinierea de surogate lipsite de glorie precum Mircea Badea sau Capatos din zona cu pricina“, încheie Iulian Comănescu.

Citeşte pe aceeaşi temă:

Duelul Pro TV - Antena 1: „doar vocea contează“ sau „mai mult decât voce“? Nesfârşitul „război“ dintre Pro TV şi Antena 1 continuă cu o nouă bătălie: duelul celor două talent-show-uri muzicale „X Factor“ şi „Vocea României“. După ce a cooptat în echipă două vedete din Pro TV – Horia Brenciu şi Ştefan Bănică – şi a branduit show-ul „X Factor“ cu sloganul „mai mult decât voce“, Antena 1 primeşte replica Pro TV, care i-a reconfirmat pe poziţii pe Loredana, Smiley, Moga şi Bartoş, susţinând că „doar vocea contează“.

Horia Brenciu, Ştefan Bănică şi Delia formează noul juriu al emisiunii „X Factor“. Primele declaraţii: „Nu o să se certe nimeni cu nimeni“ Horia Brenciu, Ştefan Bănică, Jr. şi Delia alcătuiesc noul juriul al celui de-al patrulea sezon al talent-show-ului „X Factor“.

ANALIZĂ Câştigător de talent show, caut succes Cu puţine contraexemple, cei care au câştigat, de-a lungul timpului, concursuri de talente mai mult sau mai puţin importante din România, au dispărut din peisaj la fel de repede precum au apărut.

Duelul talent-show-urilor, „Vocea României“ versus „X Factor“ Lupta pentru audienţă în televiziunile româneşti a fost marcată, în ultimii ani, de achiziţionarea unor produse de succes din străinătate, adaptate pe tiparul publicului autothon. În iulie 2011 Pro TV a achiziţionat drepturile pentru formatul muzical „The Voice“, iar Antena 1 a contracarat cu talent show-ul „X Factor“ în septembrie 2011.