Analiză „Nu este un atac asupra României”. Un expert militar contestă interpretarea ministrei Oana Țoiu privind dronele doborâte pe teritoriul țării

Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, consideră că doborârea a două drone pe teritoriul României, în doar două zile, arată că nu este vorba despre incidente izolate, ci despre „un tipar”. Evaluarea este însă contestată de expertul militar Hari Bucur-Marcu, care spune că nu există dovezi că aparatele au pătruns deliberat în spațiul aerian românesc. În opinia sa, incidentele pot fi explicate prin defecțiuni tehnice sau prin teste ale capacității de reacție a radarelor.

Ilustrație AI cu un F16 care doboară o dronă FOTO MApN / Facebook

Oana Țoiu: „Două incursiuni în 48 de ore reprezintă un tipar”

Ministrul interimar al Afacerilor Externe a transmis un mesaj public pe platforma X, în care a detaliat evenimentele din ultimele două zile și a subliniat fermitatea răspunsului autorităților. 

„Pentru a doua oară în două zile, un pilot român de F-16 a doborât o dronă care a încălcat spațiul nostru aerian național. În această dimineață, drona a fost interceptată și distrusă în zona Deltei Dunării, la aproximativ 10 km vest de Sfântu Gheorghe”, a scris aceasta pe X.

Referitor la evenimentul precedent, șefa diplomației a adăugat informații suplimentare privind natura dronei și a interpretat succesiunea incidentelor ca fiind semnificativă: 

Oana Țoiu, contrazisă în urma afirmației că incidentele cu drone reprezintă un tipar. FOTO: Adevărul

„Acum știm mai multe și despre interceptarea de vineri: Parchetul General a confirmat că drona doborâtă în apropiere de Padina era de tip Shahed, același tip pe care Rusia îl lansează, noapte de noapte, asupra Ucrainei. Două incursiuni în 48 de ore nu sunt o întâmplare, ci reprezintă un tipar, iar răspunsul nostru la acest tipar este consecvența: detectarea, interceptarea, protecția cetățenilor noștri și transparență deplină față de aliații noștri”, a punctat șefa diplomației române.

Expertul militar Hari Bucur-Marcu contestă afirmația ministrului

Expertul în politici de securitate, Hari Bucur Marcu,  respinge interpretarea oficială, punând sub semnul întrebării baza afirmațiilor ministrului și subliniind că incidentele cu drone doborâte pe teritoriul României nu se încadrează în tiparele unei agresiuni premeditate. 

El a atras atenția că fenomenele de violare a spațiului aerian pot apărea și în timp de pace, din diverse cauze.

„Nu cunosc temeiul afirmațiilor doamnei Oana Țoiu atunci când sugerează că atacurile au fost intenționate, însă, după cunoștințele mele în domeniul militar, nu este cazul. În prezent, discutăm despre incidente precum violarea spațiului aerian, fenomene care pot apărea și în timp de pace, din motive variate, de la simple defecțiuni tehnice până la intenția de a testa capacitatea de observare și de reacție a radarelor sau de a verifica modul în care România contracarează o incursiune aeriană. 

Prin urmare, nu ne aflăm într-o situație de atac sau de preagresiune, precum demonstrațiile de forță făcute de Rusia înainte de 24 februarie 2022, când a desfășurat trupe la granița cu Ucraina, a efectuat zboruri militare și a amenințat cu forța, culminând cu invadarea Crimeei. Nu suntem în acea postură”, a precizat pentru „Adevarul” analistul militar.

Orizontul de timp în care ne-ar putea ataca Rusia ar fi de câțiva ani, nu imediat

Expertul militar a criticat modul în care oficialitățile gestionează comunicarea publică, arătând că cetățenii nu sunt informați corespunzător, iar incertitudinea domină dezbaterea.

„De asemenea, cei care vorbesc despre o posibilă agresiune a Rusiei împotriva unui stat NATO neglijează orizontul de timp în care s-ar putea produce un astfel de eveniment, estimat la trei, cinci sau chiar șase ani de acum înainte, nu mâine sau azi, iar creșterea numărului de drone pe cerul României nu este un semn alarmant imediat. 

În același timp, oficialitățile noastre refuză să ne informeze corespunzător, în conformitate cu Constituția și cu dreptul la informație, iar noi, publicul, putem doar să speculăm, deoarece nu avem date certe. Este evident că nu știu dacă oficialii ar fi oferit vreodată lămuriri, dar, de fapt, ei nu par să aibă nici ei informații clare”, a punctat Hari Bucur-Marcu.

În continuare, analistul a plasat incidentele într-un cadru mai larg, invocând vulnerabilitatea psihologică a României și amintind de precedentul istoric privind cedarea Basarabiei, care ar putea influența percepția Rusiei asupra reacției României în fața presiunilor.

„Scenariul principal nu este un atac direct al Rusiei asupra României, ci mai degrabă o problemă de percepție și de reacție istorică. Se vorbește despre statele baltice și despre România, iar în acest context se invocă anii `40, când România a cedat Basarabia în doar 48 de ore, retrăgându-și rapid trupele și echipamentul militar, iar această imagine a rămas în mentalitatea rusă, care ar putea crede că, dacă ne sperie, vom părăsi NATO. 

Prin urmare, este vorba despre un război psihologic. România este vulnerabilă în ceea ce privește psihologia colectivă, iar oficialii noștri, în loc să întărească încrederea în forțele armate și în capacitatea de apărare, contribuie adesea la compromiterea acestei idei prin propriile lor atitudini”, a precizat Hari Bucur-Marcu.

Expertul militar a explicat că singura cale prin care autoritățile pot răspunde eficient este prin informarea „corectă și completă” a populației cu privire anchetele desfășurate.

„În aceste condiții, autoritățile ar trebui să combată dezinformarea prin informare corectă și completă, nu prin a încerca să contrazică direct temele false promovate de alții, iar realitatea este că, după atâtea incidente cu drone, cetățenii încă nu știu dacă este vorba despre accidente izolate, cum ar fi pierderea unei drone dintr-un stol, sau despre încercări de a provoca România la un răspuns disproporționat, iar lipsa de transparență în cazul anchetei privind drona de la Galați nu face decât să adâncească această incertitudine”, a mai precizat expertul militar.

Ar trebui România să invoce Articolului 4 din Tratatul NATO?

Referitor la posibilitatea invocării Articolului 4 din Tratatul NATO, Bucur-Marcu a explicat care sunt condițiile și limitările acestei proceduri, arătând că în momentul de față nu există elemente care să justifice o astfel de cerere, întrucât nu s-a demonstrat caracterul deliberat al incursiunilor.

„În ceea ce privește invocarea Articolului 4 din Tratatul NATO de către România, procedura este foarte clară: atunci când țara are o îngrijorare legată de securitatea națională, poate invoca acest articol, iar aliații se întrunesc pentru a discuta subiectul, fără însă a lua vreo decizie, ci doar pentru a se informa reciproc. 

În cazul în care România ar suferi o agresiune voită din partea altui stat, s-ar invoca Articolul 5, dar nici atunci decizia de a acționa în apărarea României nu se ia automat, ci tot prin consens între statele membre. Totuși, pentru a invoca Articolul 4, România trebuie să aibă motive întemeiate și elemente clare care să susțină o astfel de cerere, iar în acest moment nu pare să existe dovezi care să arate că atacurile cu drone ar fi fost deliberate, iar autoritățile nu au prezentat astfel de probe”, a punctat Hari Bucur Marcu.

Articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord instituie un mecanism fundamental de consultare politică între statele membre ale alianței. Conform acestuia, oricare dintre aliați poate solicita convocarea de urgență a Consiliului Nord-Atlantic atunci când consideră că integritatea sa teritorială, independența politică sau securitatea națională sunt amenințate. 

Acest articol reprezintă, în esență, un instrument de gestionare a crizelor și de coordonare diplomatică, permițând alianței să evalueze situații de risc înainte ca acestea să escaladeze spre un conflict deschis. Invocarea sa nu implică însă obligații militare concrete, ci vizează exclusiv declanșarea unui proces decizional comun, care poate varia de la simple declarații de solidaritate până la adoptarea unor măsuri practice de descurajare sau de sprijin logistic, rămânând însă în sfera deliberării politice.

În schimb, Articolul 5 reprezintă piatra de temelie operațională a Tratatului, consacrând principiul apărării colective și fiind singura clauză cu potențial militar direct. Acesta stipulează că un atac armat împotriva unuia sau mai multor state membre, desfășurat în Europa sau America de Nord, este considerat un atac împotriva tuturor statelor semnatare. 

Prin invocarea acestui articol, fiecare membru își asumă dreptul la autoapărare individuală sau colectivă, astfel cum este recunoscut de Articolul 51 al Cartei Națiunilor Unite, și se angajează să acorde asistență statului sau statelor vizate. Textul nu prevede o ripostă militară automată, ci lasă la latitudinea fiecărei țări membre să decidă „acțiunea pe care o consideră necesară” pentru restabilirea securității, ceea ce oferă statelor o marjă de apreciere suverană, chiar dacă, în practică, invocarea sa a fost istoric interpretată ca un angajament ferm de apărare reciprocă.