Vin alegerile! România pune pe pauză austeritatea bugetară
0Guvernul a decis pe repede-nainte că renunță la o parte din măsurile de austeritate bugetară, în condițiile în care până la 30 iunie ar fi trebuit adoptate, dar și într-un context politic legat de patru runde de alegeri în 2024.
La mijlocul săptămânii trecute, Ministerul Finanțelor anunța în transparență publică o „ordonanță-trenuleț“, adică modificarea unui număr mare de acte normative. Prin noua ordonanță, inclusiv măsurile de austeritate bugetară sunt fie îndulcite, fie are loc renunțarea la ele, cu toate că Guvernul deja amânase, din decembrie, implementarea lor pentru șase luni. După ultima ședință de Executiv, deja Guvernul anunța că a fost adoptată inclusiv noua ordonanță.
În plan administrativ, în cazul măsurilor bugetare, Coaliția s-a uitat, la fel ca la ultimele decizii legate de cei angajați la stat, mai ales la personalul din plan local. În primul rând, nu vor mai fi reorganizări în cadrul instituțiilor publice locale. Mai precis, este luată o pauză de la reorganizările pentru servicii publice de interes local sau județean, cu personalitate juridică, înființate și organizate în subordinea consiliilor locale sau județene. La fel şi pentru societățile locale, înființate de primării sau CJ-uri. Practic, nu va mai exista comasare de instituții, una din problemele semnalate de administrația locală în ultima jumătate de an. De asemenea, nu vor mai fi reorganizate nici serviciile locale privind evidența persoanelor (structuri importante mai ales în contextul alegerilor din 2024), serviciile de Salvamont sau cele care au salvamari și sunt finanțate din bani publici.
Prin memorandumuri, înaintate de ministere coordonatoare și cu aviz de la Ministerul Finanțelor, și unele instituții centrale pot cere exceptarea de la aplicarea unor măsuri de austeritate bugetară. Iar în cazul acestor, poate fi cerută exceptarea de la diminuarea cu 25% a numărului de demnitari sau să nu se desființeze posturi publice vacante. Prin Ministerul Dezvoltării, solicitarea privind nedesființarea posturilor vacante poate fi cerută și de instituțiile din administrația locală.
O parte din șefi răsuflă ușurați
O altă prevedere va permite creșterea numărului celor cu funcții de conducere. Deși Guvernul dorea ca numărul lor să fie diminuat de la 12% la 8%, în urma reorganizărilor, acum, același Executiv spune că fiecare instituție poate cere să aibă un maximum de 10% funcții de conducere din întregul personal.
De asemenea, Guvernul a hotărât și creşterea numărului indemnizațiilor de merit de la 1.650 de persoane per an, la 1.720 de persoane. Aceste indemnizații de merit sunt o recompensă pentru „activităţi de notorietate în domeniul culturii, științei şi sportului“. O indemnizație de merit reprezintă trei salarii minime brute aflate în plată, ceea ce înseamnă că ajunge la 9.900 de lei, fiind neimpozabilă.
Încep iar funcțiile în plus
Pas cu pas, instituțiile încep să se miște cu noi pretenții privind noul personal. Săptămâna trecută, echipa guvernamentală trecea un act normativ prin care la Ministerul Finanțelor era înființată o nouă funcție de secretar de stat, responsabilă de domeniul digitalizării la nivelul instituției. Paradoxal este că în urmă cu trei săptămâni, cu decizia publicată în Monitorul Oficial pe 18 februarie, Ministerul Finanțelor își diminuase de la 8 la 6 numărul secretarilor de stat. Așadar, în mai puțin de o lună, instituția și-a dat seama că mai are nevoie de un demnitar care are o leafă brută de 16.640 de lei. Și numărul posturilor din minister este crescut de la 2.052 la 2077 de posturi.
La ultima ședință de Guvern, Executivul a trecut și o Hotărâre de Guvern pentru organizarea și funcționarea MAE. Iar prevederea nouă era cea prin care are loc suplimentarea cu 69 de posturi a Serviciului Exterior al MAE, „care să acopere necesarul de personal consular și tehnico-administrativ pentru Consulatele Generale ale României la Salzburg, Valencia, Frankfurt, Hamburg, Birmingham, Nantes și pentru Birourile Consulare de la Belfast, Cagliari și Santa Cruz de Tenerife, precum și necesarul de personal tehnico-administrativ pentru Consulatele generale ale României la Londra, Chișinău, Madrid, Roma și Paris“, potrivit notei de fundamentare a HG-ului.
De asemenea, în cadrul ANAF a apărut o nouă funcție de conducere, de vicepreședinte, care va avea salarizarea aferentă unui secretar de stat. Prin urmare, ANAF va fi condusă de un președinte și trei vicepreședinți.
Se încarcă comentariile...
