Vicepremierul Oana Gheorghiu explică ce a făcut în prima lună de mandat. „Nu promit miracole peste noapte”
0Oana Gheorghiu a explicat duminică, 30 noiembrie, ce a făcut în prima lună de când a preluat mandatul de viceprim-ministru.
„Azi se împlinește o lună de când am preluat mandatul de viceprim-ministru. A fost o lună în care m-am concentrat să pun bazele solide ale mandatului, folosind ceea ce am învățat în toți anii de muncă: gândire strategică, construirea echipei și planificare corectă.
Prioritar a fost să înțeleg sistemul și sursele blocajelor, să construiesc un mod profesionist de lucru, împreună cu echipele din Guvern, indiferent de culoarea politică, și, pe baza acestora, să formulez viziunea strategică pentru domeniile mele de activitate”, a transmis aceasta pe Facebook
În continuare, aceasta a explicat ce a organizat și făcut în această primă lună de mandat.
1. Reforma companiilor de stat
Oana Gheorghiu subliniază că reformarea companiilor de stat din România trebuie să se facă strategic, nu în grabă, pentru a obține rezultate reale. România are peste 1.500 de companii de stat, dintre care unele sunt vitale, iar altele consumă bani publici fără efecte, afectând economia și societatea, adaugă vicepremierul.
Scopul reformei nu este doar stoparea pierderilor, ci și eficientizarea companiilor, ținând cont de angajați și de comunitățile locale, pentru a crea dezvoltare economică și socială sustenabilă.
În prima lună, Gheorghiu s-a concentrat pe trei priorități:
- Finalizarea strategiei de reformă a companiilor de stat, prezentată miniștrilor și coordonatorilor din instituțiile implicate (ministere, AMEPIP, Secretariatul General al Guvernului), pentru a asigura o reformă coerentă și coordonată.
- Constituirea echipelor cu responsabilități clare pentru guvernanță, restructurare și managementul datelor, la nivelul ministerelor și al SGG, pentru implementarea reglementărilor de guvernanță corporativă. Această strategie, adaugă ea, „a stat la baza informării înaintate Comisiei Europene de ministrul Dragoș Pîslaru, în care este prezentat noul model de lucru ce oferă premise solide pentru atingerea țintelor privind reforma companiilor de stat și eliminarea interimatelor din Consiliile de Administrați.”
- Demararea pilotului reformei: selecția primelor 10 companii din energie și transport pentru a începe aplicarea concretă a reformei, urmând metodologia stabilită.
„Nu promit miracole peste noapte, promit un proces riguros, predictibil, transparent și verificabil.
Miza depășește reforma companiilor de stat. Reușita ei înseamnă nu doar repararea unei părți din stat, ci începutul schimbării modului în care funcționează România. Această reformă este un test de maturitate instituțională: poate statul român să lucreze coordonat, cu disciplină și responsabilitate?
Dacă răspunsul este da, atunci nu transformăm doar companiile publice, ci și modul în care administrația ia decizii, gestionează banul public și își asumă rezultate. Aceasta este, de fapt, miza mandatului meu: să demonstrăm, împreună, că România poate trece de la improvizație la guvernanță profesionistă”, precizează Gheorghiu.
2. Debirocratizarea
Cu ajutorul secretarei de stat Mădălina Marcu, a lucrat „la un obiectiv simplu și necesar: o relație mai omenească, mai predictibilă și mai puțin împovărătoare între cetățeni și stat. Știu că nu putem elimina dintr-o dată absurdul din birocrația românească, unele lucruri depind de sistem, altele de fiecare om din administrație.”
Oana Gheorghiu anunță că a definitivat viziunea pentru reformă: va crea o platformă de dialog între stat, cetățeni, mediul de afaceri și funcționari, va identifica blocajele administrative împreună cu cei afectați și va propune în următoarele săptămâni primele măsuri clare de simplificare.
Implementarea procesului va începe curând, iar rezultatele vor fi vizibile treptat, inspirând implicarea administrației și a societății. Planul concret va fi anunțat public după finalizarea discuțiilor pregătitoare.
„Este un proces a cărui implementare va începe curând. Chiar dacă va dura, rezultatele vor începe să se vadă pe parcurs și sper ca primele schimbări să inspire oamenii din administrație și din societate, să vrea să se implice pentru a simplifica împreună birocrația. Planul concret de acțiune îl voi anunța public înainte de a demara proiectul și după ce finalizez discuțiile pregătitoare”, transmite vicepremierul.
3. Digitalizare
Vicepremierul subliniază că România are proiecte bune în digitalizare, dar lipsește coordonarea. La Summitul pentru guvernanță digitală, Oana Gheorghiu a anunțat că lucrează la o strategie unitară, un cadru comun pentru instituții și prioritizare clară a proiectelor, pentru a crește eficiența programelor guvernamentale.
Oana Gheorghiu a depus pe 30 octombrie jurământul, la Palatul Cotroceni. În vârstă de 56 de ani, este absolventă a Academiei de Studii Economice din București, promoția 1994, cu specializare în management economic.
Din februarie 2025, ea este co-președintă a Asociației Dăruiește Viață, după ce anterior a fost vicepreședintă. Gheorghiu s-a implicat, timp de peste un deceniu, în proiecte de infrastructură medicală și în campanii de advocacy dedicate îmbunătățirii sistemului de sănătate publică.
Asociația Dăruiește Viață a reușit, Sub soordonarea sa, să atragă peste 100 de milioane de euro din donații și sponsorizări private, contribuțiile venind din partea a peste 500.000 de persoane fizice și 10.000 de companii.
Se încarcă comentariile...
