Vasile Puscas cauta un consens legat de pamant

Departe de lumina reflectoarelor, departe de scandalurile politice ale momentului, negociatorul-sef al Romaniei in relatia cu UE, Vasile Puscas, incearca sa obtina un consens de la partide in privinta

Departe de lumina reflectoarelor, departe de scandalurile politice ale momentului, negociatorul-sef al Romaniei in relatia cu UE, Vasile Puscas, incearca sa obtina un consens de la partide in privinta unei chestiuni extrem de delicate: liberalizarea pietei funciare. Eliminarea interdictiei constitutionale care se refera la imposibilitatea cetatenilor straini de a cumpara terenuri in Romania este una din cerintele Uniunii Europene, un punct din capitolele de negociere. Problema este foarte sensibila pentru toate tarile candidate care provin din fostul lagar socialist si de aceea, in negocieri, fiecare a cerut un termen de tranzitie pentru liberalizare, aplicabil, in general, din momentul aderarii. Cu alte cuvinte, tarile candidate au fost de acord cu cerinta ca cetatenii UE sa poata cumpara teren, dar numai dupa un anumit numar de ani. Termenul este diferentiat in functie de tipul terenului, intravilan sau extravilan. Bulgaria a cerut sapte ani pentru terenurile extravilane si cinci pentru cele intravilane. La fel si Cehia. Ungaria, in schimb, a solicitat 10 ani pentru extravilan, dar da dreptul fermierilor din spatiul UE sa cumpere teren dupa trei ani de rezidenta pe teritoriul ungar. Cel mai mult a solicitat Polonia, respectiv 18 ani. Romania a propus, in luna februarie a anului trecut, un termen de gratie de 15 ani pentru terenurile agricole si forestiere si cinci ani pentru cele intravilane. Uniunea Europeana a solicitat autoritatilor de la Bucuresti un termen mai scurt, respectiv sapte ani pentru extravilan si cinci pentru intravilan. Pentru a fi sigur ca angajamentul va fi respectat de orice partid politic care ar putea veni la guvernare, Vasile Puscas a initiat in luna decembrie convorbiri pe aceasta tema cu toate partidele parlamentare. In urma lor, s-a prefigurat concluzia ca toata lumea este de acord cu propunerile UE, diferentele fiind doar la nuanta. Acest consens de principiu ar putea face mai usoara decizia de modificare a Constitutiei la acel articol care prevede interdictia de instrainare a terenurilor catre alti cetateni decat cei romani. Iulia Pataki, deputat UDMR, care a participat la aceste discutii, a declarat ca formatiunea sa este de acord cu orice reducere de termene pana la limita propusa de UE, chiar daca aceasta ar fi mai jos decat cea solicitata, de sapte si, respectiv, cinci ani. Aceeasi pozitie o are si PD, insa leaga liberalizarea de existenta unui plan de dezvoltare rurala. Senatorul Viorel Pana spune ca "acest proces trebuie sa se desfasoare in paralel cu planul de investitii in zona rurala" deoarece, in caz contrar, liberalizarea nu ar aduce efectele scontate. Pana spune ca sunt diferente majore intre preturile terenurilor din Romania si cele din spatiul UE. Astfel, in Romania, pretul mediu pentru un teren agricol este de circa 300 de Euro hectarul, iar cel intravilan costa 2500 de Euro, in timp ce in Germania este de 55 de ori mai mare, iar in Grecia de 40 de ori. Aceste date, cunoscute si de celelalte partide, au avut darul de a pune PRM intr-o pozitie categorica fata de o liberalizare in acest moment a pietei pamantului. Ilie Neacsu, presedintele comisiei de agricultura din Camera Deputatilor, ne-a declarat ca "datorita saraciei si diferentelor mari de pret, nu se poate accepta o deschidere a pietei pamantului acum". PRM este insa de acord cu propunerile UE ca pamanturile sa poata fi cumparate de straini in sapte si, respectiv, cinci ani de la aderare, in speranta ca "pana atunci poate ne mai punem pe picioare". "Este o chestiune de mentalitate a clasei politice, care are impresia ca prin integrare se tot cedeaza ceva. Nu poti face o omleta si sa ramai si cu ouale nesparte. Integrarea inseamna compromis", afirma insa PNL, prin Napoleon Pop. Deputatul liberal a avut o pozitie foarte nuantata in favoarea deschiderii pietei terenurilor. "Problema liberalizarii este legata de doua aspecte. Unul este cel al liberei circulatii a persoanelor. Un cetatean strain, cand se stabileste undeva, doreste sa cumpere si teren, deoarece simtul sau de proprietate este extrem de dezvoltat si e legat nu numai de cladiri, ci si de teren. Un alt aspect este din perspectiva intreprinzatorilor. Pamantul este foarte important cand se intra cu un aport intr-o societate. Din pacate, la noi se spune ca mai intai trebuie sa faci o persoana juridica romana si abia aceea are dreptul sa cumpere pamantul. Intr-un fel, se pune caruta inaintea boilor", a declarat Napoleon Pop. Deocamdata, Ministerul Integrarii Europene a strans la un loc toate aceste opinii, urmand ca, in scurt timp, sa transmita Uniunii Europene punctul de vedere al Romaniei. Ramane apoi ca fortele politice sa decida asupra modificarii Constitutiei si sa propuna solutia legislativa prin care liberalizarea circulatiei terenurilor sa opereze dupa aderarea la Uniunea Europeana si dupa expirarea termenelor de gratie convenite cu aceasta.