TikTok, fake news și un buletin de vot: ce știu tinerii despre alegeri?
0Dacă vrem să înțelegem cu adevărat relația tinerilor cu votul, nu putem vorbi despre tineri ca despre un bloc unitar.
Tinerii din România nu formează un electorat omogen, iar diferențele dintre cei din mediul urban și cei din mediul rural sunt nu doar vizibile, ci structurale. „Participarea tinde să fie ceva mai mare în rândul tinerilor din mediul urban. De asemenea, băieții tind să fie mai interesați de politică și să creadă că au mai multe cunoștințe politice decât fetele – o diferență care apare constant în toate studiile de acest tip“, subliniază Claudiu Tufiș, conferențiar la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București, pentru „Weekend Adevărul”. Astfel, 20% din tinerii bărbați declară că sunt interesați de politică, față de doar 15% din femei, ceea ce indică o diferență de gen constantă în atitudinea față de implicarea civică, potrivit studiului menționat.
De la accesul la educație și informație până la alfabetizarea digitală și vulnerabilitatea la dezinformare, decalajele sunt adânci și, adesea, ignorate în discursul public. „Nu m-am uitat neapărat la intențiile de vot segmentate urban-rural, dar există o realitate pe care nu o putem ignora: România are cea mai mare diferență din Uniunea Europeană între tinerii din mediul urban și cei din rural, atunci când vine vorba de nivelul de educație. Sunt de șase ori mai mulți tineri între 18 și 24 de ani în mediul rural care nu au mai mult de opt clase. Unu din patru tineri din rural nu a trecut de acest prag“, explică Alexandru Manda, avocat, consultant în politici publice și inițiatorul campaniei „Tinerii Votează“.
40% dintre tineri recunosc că nu știu prea multe despre politică
Datele oficiale arată că România are cea mai ridicată rată a abandonului școlar din Uniunea Europeană – 16% în 2023, în creștere față de 2019. Disparitățile între mediul urban și cel rural sunt dramatice: peste 31% dintre tinerii din rural renunță la școală, față de doar 5% în urban. Iar această realitate are consecințe directe asupra modului în care tinerii din mediul rural se raportează la vot. „Cu cât nivelul de educație este mai redus, cu atât crește gradul de influențabilitate și riscul de a cădea pradă dezinformării. Tinerii din mediul rural sunt mai predispuși să fie influențați de mesaje populiste sau de conținuturi generate artificial în mediul online – imagini, clipuri sau texte care nu au alt scop decât să inducă frustrare și revoltă împotriva clasei politice“.
Primul vot, între confuzie și manipulare pe social media
Dincolo de cifrele din acest ciclu electoral, miza reală este ce se întâmplă cu acei tineri care fac acum primii pași în viața democratică – cei care votează pentru prima dată, care abia încep să-și contureze convingerile civice și politice. Este generația care, dacă va fi sprijinită și ascultată, poate deveni nucleul unei participări constante în anii următori. „Ce este de fapt interesant este să vedem ce se întâmplă cu generația care votează pentru prima dată – cei de 18, 19, 20 de ani, dacă rămân activi“. De ce? Odată ce tinerii intră în procesul democratic și votează pentru prima dată, șansele ca ei să repete acest gest în alegerile viitoare cresc semnificativ, explică Claudiu Tufiș.
„Datele din științele politice arată că, dacă ai început de tânăr să votezi, e foarte probabil să îți menții acest comportament de-a lungul vieții. Așadar, dacă tinerii mobilizați în 2024 vor rămâne activi civic și în 2025, avem motive reale să sperăm că o nouă generație de votanți constanți se formează chiar acum. Diferențele vin întotdeauna de la cei tineri care intră și votează pentru prima dată. În măsura în care ei sunt obișnuiți sau învățați că trebuie să voteze, atunci vor participa mai mult la vot. Dacă nu li se spune acest lucru, e mai puțin probabil să participe în număr mare, din păcate“.
Această dinamică a primului vot nu rămâne doar la nivel teoretic – ea este observabilă direct, în teren, acolo unde tinerii încep să interacționeze pentru prima dată cu procesul democratic. Alexandru Manda, aflat în contact direct cu ei prin inițiativa „Tinerii Votează“, subliniază faptul că „majoritatea tinerilor care votează pentru prima dată se informează din social media. Uneori de pe TikTok, alteori din reels, glume sau postări pe Instagram și Facebook. Din păcate, e foarte greu pentru mulți dintre ei să distingă între informațiile reale și cele false“. Realitatea este că 40% dintre tineri recunosc că nu știu prea multe despre politică, 34% spun că au cunoștințe medii, iar doar 26% se consideră bine informați în acest domeniu, arată datele din studiul FES România 2024.
Cu alte cuvinte, mulți tineri nu cunosc nici măcar ce presupun atribuțiile funcției pentru care urmează să voteze, fie că e vorba de președinte, parlamentar sau primar. Iar în lipsa unei educații formale solide în acest sens, decizia de vot devine o alegere bazată pe impresii, nu pe înțelegere. „Aici intervin rolul școlii și rolul educației pentru cetățenie democratică. Ar trebui ca atunci când un tânăr iese de pe băncile școlii să aibă deja un set minim de cunoștințe despre ce înseamnă statul, cum funcționează instituțiile și cum se iau deciziile care îi afectează viața“, subliniază Manda.
Toate acestea sunt cu atât mai importante cu cât nivelul de cunoștințe politice în rândul tinerilor români urmează o distribuție similară cu interesul pentru politică. Când punem în relație interesul declarat cu nivelul de cunoștințe, rezultă o asociere clară: 63% dintre tineri au un nivel de informare care corespunde interesului pe care îl manifestă. Un segment de 14% este mai interesat de politică decât informat, în timp ce 23% se află în situația inversă – au mai multe cunoștințe decât interes efectiv. Doar 12,5% dintre tinerii chestionați se încadrează în profilul „cetățeanului ideal“ – adică acei tineri care sunt atât interesați, cât și bine informați cu privire la politică.
Se încarcă comentariile...
