Tensiuni în Coaliție. PNL ține în șah PSD pe tema noului șef al AEP. De ce nu-l vor liberalii pe Greblă

Numirea unui nou președinte al Autorității Electorale Permanente rămâne sub semnul întrebării: PNL se opune variantei Toni Greblă, în timp ce PSD speră să convingă partidul lui Ciucă până marți după-amiază, când e plenul reunit.

PSD încă așteaptă ca premierul Ciucă să-și convingă colegii în cazul Greblă FOTO Mediafax

Partidele Puterii sunt pe poziții diferite în ceea ce privește numirea unui nou președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP). Deși Comisiile juridice i-au dat aviz pozitiv lui Toni Greblă, liberalii s-au sucit și au cerut o amânare a votului din plen, în urmă cu două săptămâni. Timpul a trecut, iar situația nu s-a îndreptat, susțin surse politice atât din PNL, cât și din PSD, formațiune care insistă cu varianta Greblă la AEP.

Liberalii sunt cei care nu văd cu ochi bunii numirea lui Toni Greblă, fost parlamentar PSD, apoi susținut la Curtea Constituțională, Consiliul Legislativ sau la prefectura Bucureștiului, considerat „un politruc“. Numirea lui Greblă e evaluată ca „riscantă“ de liberali, susțin surse de la vârful PNL, dat fiind că 2024 e an electoral, cu patru rânduri de alegeri (europarlamentare, locale, prezidențiale și locale), fiind în joc și multe milioane de euro, pompate de partide în campanie.

Potrivit informațiilor „Adevărul“, PNL a și vorbit în Coaliție despre profilul unor persoane care ar asigura echidistanța, cum ar fi Cristian Pîrvulescu (politolog) sau Alexandru Radu (politolog, care a mai fost vicepreședinte în perioada 2004-2007). Un al treilea nume văzut ca acceptabil e sociologul Alfred Bulai, care e perceput cu o viziune mai de stânga politică. Dar varianta numelui final trebuie să vină de la PSD, care și-a arogat dreptul de a avea ultimul cuvânt privind propunerea, dat fiind că înainte fusese  numit un om al lor – Constantin Mitulețu-Buică.

Toți sunt cu ochii pe Ciucă

Liberalii nu au primit până în prezent undă verde pentru o eventuală susținere a lui Greblă, în cazul care PSD insistă cu punerea pe ordinea de zi a plenului reunit a acestui punct, au preciza mai multe surse de la vârful PNL. „Suntem în contact cu premierul și ceilalți lideri. La cum arată situația, va fi în continuare blocaj“, a subliniat un vicepreședinte al PNL pentru „Adevărul“. În formațiunea liberală e o presiune mare pentru neacceptarea în niciun caz a lui Greblă.

În PSD e tăcere totală pe subiect în speranța că rezolvă cazul Greblă. Deși contactați pe această temă, niciun lider de grup nu a oferit un răspuns pe tema ședinței de plen. De asemenea, liniște a fost și la nivel de conducere a Senatului. Surse din interiorul PSD susțin că negociază cu conducerea PNL, în special cu Nicolae Ciucă, până pe ultima sută de metri.

Alte sinecuri, fără probleme

Fără prea multe probleme din punct de vedere al validării sunt numirile pentru alte funcții. De exemplu, pentru funcția de vicepreședinte al Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi, favorită și susținută de Coaliție e Camelia Pricopie, soție a rectorului SNSPA, Remus Pricopie. Contracandidatul e Cătălin Ghinăraru, propus de AUR. Camelia Pricopie este angajată a Băncii Naționale a României din 2012, iar anterior a lucrat pe fonduri structurale în cadrul Uniunii Executive de Finanțare a Învățământului Superior - Cercetării, Dezvoltării și Inovării. Aceasta ar urma să ocupe funcția lăsată vacantă de Niculae Bădălău, după demisia acestuia, survenită în urma trimiterii în judecată pentru trafic de influență și dare de mită.

Și validarea noii șefe a Consiliului Național al Audiovizualului e o formalitate. Plenul CNA a ales-o președintă pe Monica Gubernat, susținută pe filieră PSD, iar acum mai e nevoie de încuviințarea Parlamentului.

Autosabotarea Puterii

În prezent, plenul reunit al Camerei Deputaților și al Senatului mai are de stabilit și două persoane pentru funcțiile de consilier din cadrul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. În urma unei decizii a CCR din 22 februarie, a fost declarată neconstituțională hotărârea Parlamentului pentru ultimii doi membri. Mai precis, magistrații CCR au invalidat noile numiri pentru că deși Parlamentul știa că trebuie ca unul dintre cei doi – Sulyman Secyl și Cătălin Raiu – să aibă studii de specialitate (licență în științe juridice), Coaliția a votat doi oameni care nu corespundeau acestui criteriu.

Tradiția AEP: șeful, cu carnet de partid

Toți președinții AEP, de la înființare până în prezent, au avut carnet de partid, ocupând anterior diferite funcții publice, prin susținerea unor formațiuni politice. Primul șef al AEP a fost Octavian Opriș, parlamentar FSN și PDSR timp de patru mandate. Apoi, la șefia AEP a venit Ana Maria Pătru, fost membră a PDL. Șirul oamenilor politici a fost completat de Daniel Barbu, care a demisionat din ALDE cu puțin timp înainte să preia funcția în 2017. Și Constantin Mitulețu-Buică e fost membru PSD, fiind consilier județean în Dolj.