Cum s-a ajuns la blocajul din Coaliție pe tema noului șef AEP SURSE

Votarea lui Toni Greblă în funcția de șef al AEP părea o formalitatea, însă PNL a cerut amânarea plenului. Motivul din spatele solicitării: reluarea discuțiilor pentru un candidat care să asigure echidistanța politică, potrivit surselor „Adevărul”.

Toni Greblă nu e dorit de PNL FOTO Mediafax

Aleșii Puterii au dat aviz pozitiv pentru candidații la funcțiile vacante la Curtea de Conturi și la AEP, luni seară, iar pasul următor, în urma negocierilor din Coaliție, era plenul comun de marți. Însă lucrurile s-au inflamat luni seară, iar în ședința Birourile Permanente reunite s-a decis amânarea cu trei săptămâni a acestui plen, potrivit unor surse din conducerea Parlamentului. 

Motivul a fost reprezentat de nemulțumirile liberale legate de varianta Toni Greblă, care nu ar asigura neutralitatea care s-ar impune într-o asemenea funcție. Două sunt problemele PNL pe tema AEP și a noilor funcții decise de Parlament, susțin surse de la nivelul conducerii formațiunii. Prima ar fi că prin ultimele modficări făcute la legea AEP, această instituție are mai multă putere în teritoriu, în pregătirea birourilor județene de votare. De exemplu, selectarea președințiilor secțiilor de votare și există teama ca o instituție cu un om politic în frunte nu prea oferă garanții de neutralitate, ci ar fi tentat să avantajeze un partid, în acest caz PSD. 

A doua nemulțumire a PNL e legată de faptul că toate funcțiile din această tură au revenit PSD - adică șefia CNA (unde trebuie validată Monica Gubernat), șefia AEP, dar și funcția de vicepreședinte al Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi, acolo unde ar urma să fie instalată Camelia Pricopie, soția rectorului SNSPA, Remus Pricopie, fost ministru al Educației în Guvernul Ponta. În interiorul PNL sunt păreri disidente că tandemul CIucă-Bode nu ar fi trebuit să accepte argumentul PSD că aceste funcții sunt resturi de mandat la diferite instituții publice, iar pozițiile au fost negociate în urmă cu mai mulți ani. 

De exemplu, șefia AEP a fost dată PSD în februarie 2019, Constantin Mitulețu-Buică fiind susținut puternic de Lia Olguța Vasilescu și Claudiu Manda. Monica Gubernat a fost pusă la CNA șefă în vara lui 2019, iar Niculae Bădălău a ajuns la Curtea de Conturi în vara lui 2020, PSD scăpând de acesta din zona politică, prin trimiterea într-o funcție timp de 9 ani. Conform unor surse apropiate negocierilor, PSD a promis că „resetarea funcțiilor”, adică negocierea de pe poziții de egalitate, conform ponderii politici, va avea loc din această primăvară. 

Atracție pentru o funcție a celor cu carnet de membru

Deși funcțiile de președinte și vicepreșediți ai AEP cer propunerea unor persoane fără culoare politică, partidele au ignorat acest lucru. Primul șef al AEP a fost Octavian Opriș, parlamentar FSN și PDSR timp de patru mandate. Apoi, la șefia AEP a venit Ana Maria Pătru, fost membră a PDL. Șirul oamenilor politici a fost completat de Daniel Barbu, care a demisionat din ALDE cu puțin timp să preia funcția în 2017. Și Constantin Mitulețu-Buică e fost membru PSD. Iar acum, noua propunere, Toni Greblă, e fost parlamentar PSD, a fost propus de această formațiune la CCR, apoi a fost mereu instalat în funcție cu susținerea acestei formațiuni: secretar general a Guvernului, șef de Secție la Consiliul Legislativ și în cele din urmă prefect.