România caută muncitori calificați, dar mulți angajați nu își permit să învețe o meserie nouă

România se confruntă cu o lipsă de angajați calificați, însă prea puțini adulți participă la cursuri de pregătire profesională. În 2024, doar 4% dintre românii cu un nivel scăzut de calificare au urmat astfel de cursuri, față de 27% dintre cei cu studii superioare, potrivit OCDE. Specialiștii avertizează că lipsa banilor și a oportunităților de formare îi poate împiedica pe mulți angajați să obțină locuri de muncă mai bine plătite, într-o perioadă în care digitalizarea schimbă cerințele pieței muncii.

Angajații trebuie să își adapteze competențele la noile cerințe ale pieței muncii. Foto: arhivă

În 2024, numai 4% dintre adulții cu un nivel scăzut de calificare au urmat programe de educație sau formare, față de 27% dintre cei cu studii superioare, potrivit unui raport OCDE din martie 2026, citat în analiza din „Adevărul Financiar” . În paralel, estimările Cedefop prezentate de Comisia Europeană indică o creștere cu 26% a cererii de lucrători cu înaltă calificare în România până în 2035.

Diferențe mari între sat și oraș în accesul la cursuri

Diferențele nu țin doar de nivelul studiilor. Datele OCDE arată că, în 2024, participarea adulților la educație sau formare era de 8% în mediul rural și de 24% în mediul urban. În rândul șomerilor, proporția se limita la 5%.

Raluca Pârvu, Business Manager BPI Romania, descrie pentru publicație un cerc vicios: lipsa calificării restrânge accesul la slujbe mai bine plătite, iar veniturile mici reduc posibilitatea de a finanța o pregătire nouă. Astfel, tocmai cei care ar avea nevoie de sprijin pentru a-și schimba situația profesională ajung mai greu la cursuri.

Costul calificării se adaugă lipsei de timp

Un curs de calificare de nivel 1 poate costa cel puțin 1.000 de lei, potrivit Ralucăi Pârvu. Pentru un angajat remunerat cu salariul minim, suma poate fi dificil de alocat după acoperirea cheltuielilor curente.

Bariera financiară se suprapune peste obligațiile de la serviciu și de acasă. Un raport OCDE din iunie 2026, menționat în articolul-sursă, identifică lipsa timpului din cauza muncii, responsabilitățile familiale și costurile printre obstacolele participării adulților la formare.

Unde este așteptată creșterea cererii de personal

Prognoza Cedefop actualizată în iulie 2026, citată de „Adevărul Financiar”, estimează că numărul angajaților din ocupațiile IT și comunicații din România va crește, în medie, cu 7,8% pe an până în 2035. Sunt anticipate creșteri și în cercetare, servicii informatice, arhitectură și inginerie. Aceste evoluții sunt estimări, nu rezultate deja înregistrate.

Nevoia de competențe noi nu se limitează la specialiștii din tehnologie. În industrie, trecerea de la operațiuni manuale la echipamente automatizate presupune angajați capabili să le opereze și să le supravegheze. Potrivit OCDE, în relatarea publicației, firmele întâmpină deja dificultăți în recrutarea specialiștilor IT, a inginerilor și a unor lucrători calificați din industrie.

Angajatorii, între investiția în oameni și recrutarea imediată

Aproape 40% dintre lucrătorii din România activează într-un domeniu diferit de cel în care s-au specializat, potrivit unei analize OCDE din 2025 citate în articol. Raluca Pârvu subliniază că existența unor posturi vacante în industrie și construcții nu garantează găsirea candidaților în localitatea și la nivelul salarial oferite de angajator.

Reacțiile companiilor diferă. Unele finanțează calificări recunoscute prin diplomă, în timp ce altele, presate de nevoile imediate de personal, aleg recrutarea lucrătorilor din străinătate, explică specialista. Tot ea arată că firmele mari dispun, de regulă, de bugete pentru dezvoltare profesională, spre deosebire de angajatorii care se limitează la instruirea pentru sarcinile curente.

Automatizarea schimbă cerințele posturilor

Raportul OCDE din martie 2026, citat de „Adevărul Financiar”, plasează aproximativ 12% dintre lucrătorii români într-o categorie cu risc ridicat de automatizare. Indicatorul nu înseamnă că toate aceste posturi vor dispărea: tehnologia poate prelua o parte dintre activități, modificând competențele necesare pentru îndeplinirea lor.

În acest context, experiența profesională trebuie completată, în unele domenii, cu pregătire nouă. Raluca Pârvu avertizează că digitalizarea ajunge inclusiv la personalul de execuție: operarea unei mașini poate lua locul gestului manual, iar angajații care nu se adaptează riscă să fie înlocuiți de persoane mai bine calificate.

Ce măsuri pot face formarea mai accesibilă

România are o strategie națională pentru formarea adulților pentru perioada 2023-2027, potrivit articolului-sursă. Recomandările OCDE prezentate de publicație vizează stimularea companiilor care investesc în personal, sprijin financiar pentru persoanele vulnerabile și programe corelate mai bine cu cererea de pe piața muncii.

Printre soluțiile propuse de Raluca Pârvu se numără stimulentele fiscale pentru angajatori, creditele individuale de formare și concediile plătite pentru cursuri. Miza este reducerea distanței dintre oamenii care au nevoie de calificare și firmele care caută personal pregătit: existența posturilor nu este suficientă dacă accesul la competențele cerute rămâne limitat.