Supărat că i-ar putea dispărea județul, un deputat de Maramureș și-a dat demisia din PSD: „Mă voi opune cu fermitate!”

Deputatul Lucian Morar și-a dat demisia din PSD Maramureș vineri, 13 noiembrie, în contextul nemulțumirilor față de planurile de reorganizare administrativ-teritorială, care ar putea duce la desființarea județului Maramureș.

Foto: Facebook/Lucian Morar

Potrivit site-ului Ziarul de Maramureș, parlamentarul a postat un text pe grupurile PSD Maramures în care anunta decizia.

„Dragi prieteni și camarazi, mai vechi sau mai noi,

Nu este ușor să scriu aceste rânduri, mai ales că în spatele lor se află ani de experiențe, prietenii, implicare și momente trăite împreună. În urma ultimelor decizii ale Partidului Social Democrat privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, care ar putea duce la desființarea a 1.600–1.700 de comune și chiar a județului Maramureș, nu pot rămâne indiferent.

Consider că asemenea decizii nu pot fi luate fără consultarea oamenilor direct afectați. Din respect pentru principiile și convingerile mele, am decis să mă retrag din Partidul Social Democrat. Plec cu regret, dar cu conștiința împăcată că rămân fidel valorilor în care cred.

Vă asigur că voi rămâne același om, cu aceeași inimă, aceleași principii și același respect față de fiecare dintre voi. Plec dintr-un partid, dar nu mă despart de oameni, de prietenii și de respectul pe care vi le port.

Vă mulțumesc tuturor pentru drumul parcurs împreună!”, le-a transmis acesta colegilor de filială.

Ziarul citat adaugă că, potrivit unor surse, deputatul și-ar dori să intre în AUR.

„Nu voi fi niciodată de acord cu dispariția județului Maramureș”

Anterior, deputatul și-a exprimat opoziția față de planurile de reorganizare administrativ-teritorială, susținând că acestea ar putea duce la dispariția județului Maramureș și integrarea sa în regiunea Cluj.

„În ultimele zile, agenda publică din România, este dominată cu tema reorganizării administrative a țării. În cadrul acestui plan de reorganizare administrativă prezentat în spațiul public, se discută de dispariția județului Maramureș și contopirea acestuia în regiunea Cluj.

Vreau să fie foarte clar: NU voi fi niciodată de acord cu un asemenea plan și mă voi opune cu fermitate!”

Lucian Morar acuză decidenții politici că ignoră istoria, tradițiile și identitatea Maramureșului și critică lipsa de reacție a liderilor politici din județ față de planurile de reorganizare administrativă.

„Aleg să nu fac parte din acest grup de politicieni maramureșeni care preferă să tacă de teama de a nu deranja conducerile naționale ale partidelor din care fac parte.

Începând de astăzi, mă declar dizident pentru Maramureș!

Pentru că Maramureșul nu este doar o unitate administrativ-teritorială pe hartă. Este istorie, identitate, tradiție și apartenență, iar pentru aceasta merită să luptăm!”

26 de județe ar putea dispărea din România

O reformă administrativă de amploare este pregătită în PSD, iar una dintre variantele discutate ar putea reduce România la numai 15 județe. Modelul luat în calcul este cel al Curților de Apel, însă numărul final al unităților administrative nu a fost stabilit.

Scenariul a fost prezentat de vicepreședintele PSD Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru care pregătește reforma administrativ-teritorială.

Acesta a explicat că reorganizarea nu se va limita la comasarea comunelor, ci va viza și actualele județe.

Foto: Antena 3

Printre județele care și-ar putea păstra statutul de centre administrative regionale se numără Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași și Suceava, alături de Cluj, Brașov, Argeș și București, în funcție de configurația finală a reformei, potrivit Antena 3 CNN.

În schimb, Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț s-ar putea regăsi în structuri administrative mai mari, alături de județele învecinate.

Ce comune ar putea fi comasate

Reforma pregătită de PSD vizează și reorganizarea comunelor. Grupul de lucru analizează trei praguri de populație: 1.500, 3.000 și 5.000 de locuitori.

În scenariul în care pragul ar fi stabilit la 5.000 de locuitori, aproximativ 2.500 de comune ar intra în procesul de reorganizare. Pentru varianta de 3.000 de locuitori, numărul acestora ar fi de aproximativ 1.600.

Dragoș Benea a precizat că includerea unei comune în acest proces nu înseamnă neapărat dispariția localității, ci integrarea ei într-o structură administrativă mai mare.