Ninel Peia propune ca România să fie împărțită în 9 județe cu nume inspirate din istorie, de la Apostolul Andrei la Regele Ferdinand

Senatorul Ninel Peia, președintele partidului PACE-Întâi România, propune ca România să fie reorganizată în numai nouă județe, în locul celor 41 existente în prezent. Proiectul, conceput încă din 2018, prevede unități administrative de mari dimensiuni, cu denumiri inspirate din istoria țării. 

Noua hartă a României propusă de senatorul Ninel Peia, președintele partidului PACE-Întâi România Foto: PACE-Întâi România

„România are nevoie de o reformă profundă, care să transforme organizarea teritoriului într-un instrument de dezvoltare economică, solidaritate între comunități și consolidare a coeziunii naționale”, se arată în comunicatul transmis vineri de partidul PACE- Întâi România.

Cum s-ar numi cele nouă județe propuse de Ninel Peia

Potrivit proiectului, actualele județe și municipiul București ar urma să fie reorganizate în nouă unități administrative, construite pe criterii geografice, economice și strategice.

Denumirile alese sunt Carol I, Decebal, Ștefan cel Mare, Alexandru Ioan Cuza, Ferdinand I, Mihai Viteazul, Mircea cel Bătrân, Sfântul Apostol Andrei și Vlad Țepeș.

Graficele publicate de partid indică următoarele reședințe:

Carol I –Timișoara;

Decebal- Cluj-Napoca;

Ștefan cel Mare-Bacău;

Alexandru Ioan Cuza-Iași;

Ferdinand I- Sibiu;

Mihai Viteazul-Craiova;

Mircea cel Bătrân-Brașov;

Sfântul Apostol Andrei-Constanța;

Vlad Țepeș- București.

Noile unități ar avea populații și suprafețe mult mai mari decât județele actuale, iar administrațiile locale ar urma să fie reorganizate în jurul acestor centre.

Senatorul Ninel Peia Foto: FB

Mureș și Satu Mare nu apar în componența noilor județe

Noua hartă publicată de formațiune ridică semne de întrebare în privința împărțirii teritoriale. Cele două grafice prezentate de partid includ numai 39 dintre cele 41 de județe actuale.

Mureș și Satu Mare nu sunt menționate explicit în componența niciuneia dintre cele nouă structuri. Astfel, documentele publicate nu precizează unde ar urma să fie incluse municipiile Târgu Mureș și Satu Mare, alături de celelalte localități din respectivele județe.

Există neconcordanțe și în privința reședințelor administrative. Pentru județul Ștefan cel Mare, comunicatul semnat de Ninel Peia indică Piatra Neamț, în timp ce graficul publicat de partid menționează Bacău.

În cazul județului Ferdinand I, documentul scris propune Alba Iulia, dar în reprezentarea grafică apare Sibiu. O situație similară este întâlnită la județul Mircea cel Bătrân: Pitești în comunicat și Brașov în grafic.

Ce populație ar avea cele nouă județe

Potrivit datelor prezentate de PACE, calculate prin însumarea populației rezidente a județelor componente, conform Recensământului din 2021, noile unități administrative ar avea între aproximativ 1,73 milioane și 2,52 milioane de locuitori. Media ar fi de circa 2,12 milioane de locuitori.

Județul Carol I, cu reședința la Timișoara, ar număra 1.942.641 de locuitori, iar Decebal, cu centrul administrativ la Cluj-Napoca, ar avea 2.158.021 de locuitori.

Ștefan cel Mare, cu reședința la Piatra Neamț, ar avea 2.325.403 locuitori, în timp ce Alexandru Ioan Cuza, cu centrul la Iași, ar număra 2.025.187 de locuitori.

Ferdinand I, cu reședința la Alba Iulia, ar avea 1.732.468 de locuitori, iar Mihai Viteazul, cu centrul administrativ la Craiova, ar însuma 1.787.193 de locuitori.

Mircea cel Bătrân, cu reședința la Pitești, ar avea 2.491.110 locuitori, Sfântul Apostol Andrei, cu centrul la Constanța, 2.070.057 de locuitori, iar Vlad Țepeș, cu reședința la București, ar număra 2.521.735 de locuitori.

Munții Carpați, elementul care ar trebui să unească noile județe

Proiectul se bazează pe trei principii. Primul vizează depășirea fragmentării administrative din zona montană, astfel încât investițiile să poată fi planificate unitar, indiferent de actualele granițe județene.

„Primul principiu al proiectului nostru este că Munții Carpați trebuie să unească România, nu să o despartă administrativ”, transmit reprezentanții formațiunii.

Inițiatorii consideră că actualele limite județene împart aceleași masive montane între administrații diferite, ceea ce ar îngreuna realizarea unor proiecte comune de infrastructură, turism și valorificare a resurselor naturale.

„Nu putem construi o strategie coerentă de dezvoltare durabilă atunci când un versant aparține unei administrații, celălalt altei administrații, iar realizarea investițiilor comune depinde de înțelegeri între președinți de consilii județene care pot avea priorități, interese și apartenențe politice diferite”, se arată în comunicatul partidului.

PACE susține că fondurile europene ar trebui utilizate prin proiecte integrate, concepute pentru întregul teritoriu funcțional, nu prin investiții fragmentate. Deși Uniunea Europeană permite deja cooperarea între județe, partidul consideră că o structură administrativă mai amplă ar simplifica planificarea, coordonarea și implementarea proiectelor multianuale.

Al doilea principiu invocat de inițiatori este echilibrul economic și demografic. Prin asocierea centrelor economice puternice cu zone mai puțin dezvoltate, proiectul urmărește constituirea unor unități administrative capabile să atragă investiții și să gestioneze proiecte de anvergură.

„Nu dorim o Românie în care zonele prospere devin tot mai bogate, iar cele sărace sunt condamnate să rămână în urmă. Dorim județe în care resursele, investițiile, infrastructura și oportunitățile economice să contribuie la reducerea decalajelor dintre comunități”, transmit reprezentanții PACE.

Cel de-al treilea principiu vizează consolidarea coeziunii teritoriale și a legăturilor dintre regiunile istorice, inclusiv prin dezvoltarea zonelor de frontieră.

Ninel Peia vorbește despre o eventuală reunificare cu Republica Moldova

Inițiativa are și o componentă geopolitică. Senatorul consideră că viitoarea organizare administrativă ar trebui să permită, pe termen lung, inclusiv constituirea unor județe care să cuprindă teritorii de pe ambele maluri ale Prutului, în eventualitatea unei reunificări democratice și constituționale cu Republica Moldova.

„În perspectiva unei eventuale reunificări democratice și constituționale a României cu Republica Moldova, considerăm că viitoarea organizare administrativă ar trebui să permită constituirea unor județe care să cuprindă teritorii de pe ambele maluri ale Prutului, astfel încât actuala frontieră să nu rămână o linie de separație administrativă între comunități și economii care pot fi dezvoltate împreună”, transmit reprezentanții partidului.

Ninel Peia afirmă că susține acest model încă din 2018, argumentând că actualele granițe administrative fragmentează resursele naturale, separă comunități economice și îngreunează investițiile strategice.

„România trebuie reorganizată pentru următoarele generații, nu pentru următoarele alegeri. Trebuie să construim județe puternice, cu populații echilibrate, economii complementare și capacitatea de a atrage investiții majore, astfel încât prosperitatea să nu se oprească la granița dintre două județe. Nu propunem doar o hartă nouă. Propunem o altă filosofie de dezvoltare a României, în care geografia, economia și interesul național să primeze în fața intereselor administrative și politice de moment”, a declarat senatorul.