CCR ar putea amâna din nou decizia pe pensiile magistraților. Bolojan avertiza: „Dacă legea pică, guvernul își pierde legitimitatea”

Surse din Curtea Constituțională au declarat că judecătorii ar urma să amâne din nou pronunțarea asupra reformei legii pensiilor magistraților. O invalidare ar bloca 231 de milioane de euro din PNRR și ar pune presiune pe premierul care a legat legitimitatea sa de această reformă.

Curtea Constituțională a României. Foto: Facebook

Guvernul Ilie Bolojan și-a asumat politic reforma pensiilor de serviciu ale magistraților, promițând Bruxelles-ului că va reduce diferențele dintre sistemul special și cel public. Decizia finală aparține însă Curții Constituționale, care urmează să se pronunțe asupra sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Surse din CCR au declarat că verdictul ar putea fi amânat din nou, ceea ce ar prelungi tensiunile politice.

UPDATE 17:00 CCR ar putea amâna a doua oară verdictul

Surse din cadrul Curții Constituționale au precizat că, în ședința programată miercuri, 8 octombrie, judecătorii vor amâna din nou pronunțarea în cazul legii pensiilor speciale ale magistraților.

Este vorba despre sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a reclamat faptul că legea adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului „încalcă nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale” și multiple principii fundamentale: independența justiției, securitatea juridică, legalitatea și neretroactivitatea legii.

Instanța supremă acuză și faptul că Executivul nu a solicitat avizul obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii, iar legea a fost adoptată printr-o procedură grăbită, fără justificare suficientă pentru asumarea răspunderii în Parlament.

Argumentele Guvernului și ale premierului Bolojan

Premierul Ilie Bolojan a apărat reforma, subliniind că pensiile medii în magistratură depășesc 24.000 de lei, iar în cazul celor care au ocupat funcții de conducere ajung chiar la 35.000–40.000 de lei.

Prin reforma pe care o propunem va exista o perioadă de tranziție de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani. Vechimea minimă crește de la 25 la 35 de ani. Până acum pensia era 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70%. Chiar și cu această scădere, pensiile rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000–15.000 de lei nu asigură independența magistraților”, a declarat premierul.

Demisia premierului, între semnal politic și recul de partid

Premierul Bolojan a avertizat încă din septembrie că, dacă legea va fi declarată neconstituțională, guvernul își pierde legitimitatea. „Dacă CCR nu dă undă verde reformei, nu pot continua în aceste condiții”, ar fi spus șeful Executivului, cum a anunțat și adevărul.ro.

La rândul său, liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a declarat că „demisia nu este pe masă” și că premierul a vizat doar ipoteza unei respingeri integrale a legii:

„Premierul a avut în vedere o declarare ca neconstituțională în integralitate a textului. Cred că acest risc nu există. Dacă va fi admisă parțial sesizarea ÎCCJ, e posibil să fie vorba doar despre aspecte punctuale.”

Fenechiu a precizat că, în prezent, în sistemul judiciar există drepturi salariale restante de peste 5,3 miliarde de lei, câștigate în instanță, dar neplătite. „Premierul ne-a spus că sunt sume care nu apar în datele publice și care complică execuția bugetară”, a mai spus senatorul liberal, conform Agerpres.

Miza: 231 de milioane de euro din PNRR

Reforma pensiilor din justiție este una dintre condițiile cheie pentru deblocarea unei tranșe de 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență. Bruxellesul a cerut României să reducă discrepanțele între pensiile speciale și cele din sistemul public, menținând totodată independența magistraților.

Guvernul a transmis Comisiei Europene că proiectul respectă aceste cerințe, iar orice amânare ar afecta calendarul de plată al fondurilor. În caz de respingere, România ar trebui să reia procesul legislativ și să renegocieze termenii cu executivul european.

Ce prevede legea contestată

Reforma prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 10 ani. Condiția de vechime ar crește de la 25 la 35 de ani, iar pensia ar fi plafonată la 70% din ultimul salariu net.

Magistrații ar putea ieși mai devreme la pensie, dar cu o reducere anuală de 2% a cuantumului. Măsura s-ar aplica gradual, până în 2036. Guvernul susține că reforma este echilibrată și compatibilă cu jurisprudența Curții Constituționale, fiind discutată inclusiv cu Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii.

Avertismentul Forumului Judecătorilor: risc de demisie pentru peste o mie de magistrați

Asociația Forumul Judecătorilor din România avertizează că modificările propuse de Guvern privind vârsta și cuantumul pensiilor ar putea determina demisia sau pensionarea imediată a peste o mie de judecători și procurori.

„Aceste schimbări afectează independența și încrederea legitimă a magistraților aflați în activitate, iar reacțiile instituțiilor relevante, precum CSM, au fost insuficiente pentru a proteja principiile fundamentale ale justiției”, se arată într-un comunicat. 

Premierul Ilie Bolojan a explicat că intenția Guvernului este de a uniformiza vârsta de pensionare în toate domeniile. „Propunem ca vârsta standard de pensionare pentru magistrați să fie de 65 de ani. În prezent, un magistrat se poate retrage și la 48 de ani, ceea ce nu este sustenabil”, a spus premierul.

Premierul Bolojan a mai spus recent că, „moral, magistrații care au activitatea blocată parțial ar trebui să primească salarii parțiale”.