Salarii tot mai mari pentru primari din localități tot mai mici. Reforma administrativă, amânată pentru 2025 ANALIZĂ

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Amânarea reformei administrativ-teritoriale de către clasa politică a dus la menținerea unor administrații de câțiva oameni pentru zeci sau sute de locuitori în unele comune, situații inedite fiind și în mediul urban.

Coaliția nu are vreun gând să facă reforma administrativă înainte de 2025 FOTO Inquam Photos
Coaliția nu are vreun gând să facă reforma administrativă înainte de 2025 FOTO Inquam Photos

Datele de la ultimul recensământ arată că, mai ales în nivelul rural, populația este în scădere, iar numărul comunelor care au ajuns să aibă sub 1.000 de locuitori a ajuns la 141, în condițiile în care la precedentul recensământ, din 2011, numărul era de 89. Sub pragul de 1.500 de locuitori, adică limita celei mai mici diviziuni a clasificării comunelor, pentru stabilirea numărului de consilieri locali, sunt 464 de comune.

Cea mai mică unitatea administrativ-teritorială (UAT) e comuna Bătrâna (Hunedoara), cu 88 de locuitori, urmată de Brebu Nou (Caraș Severin), cu 166 de locuitori, și Ceru-Băcăinți (Alba), cu 227 de locuitori. Top cinci cele mai mici localități e completat de comuna Bunila (Hunedoara), cu 247 de locuitori, și Bulzeștii de Sus (Hunedoara), cu 275 de locuitori.

„Adevărul“ a cerut date despre personalul din cel mai slab populată comună din România (88 de locuitori), comuna Bătrâna. Potrivit datelor furnizate de instituție, la 1 mai 2023, 6 angajați erau la această primărie. Așadar, un angajat la 15 locuitori. Cheltuielile de personal din 2022 au fost de 481.486 de lei, iar totalul cheltuielilor instituției, de 1,59 milioane lei. De asemenea, comuna Bătrâna mai are și 8 consilieri locali, care încasează o indemnizație lunară de 10% din leafa primarului. Practic, norma de reprezentare e de un consilier la 11 locuitori. În ceea ce privește salarizarea, un primar al unei comune sub 3.000 de locuitori are 9.200 de lei brut, după creșterea lefurilor din aprilie 2023.

Un oraș cât o comună mică

Cel mai mic oraș din România este Băile Tușnad (Harghita), care conform datelor de la ultimul recensământ a ajuns la 1.327 de locuitori (în timp la precedentul, din 2011, avea 1.641 de locuitori). La o populație ca aceasta, Primăria Băile Tușnad are 25 de salariați, conform unui răspuns la solicitarea „Adevărul“, la care se adaugă 10 consilieri locali. Practic, media este un angajat din primărie la 53 de locuitori.

Din cheltuielile totale de 7,79 milioane lei, 2,01 milioane au fost pentru plata salariilor angajaților. Practic, o pătrime din cheltuieli au fost pentru angajați. În ceea ce privește previziunea pentru salarizarea angajaților în 2023, suma ajunge la 2,7 milioane lei.

2025, avansat ca an pentru o posibilă reformă

„Adevărul“ a stat de vorbă de mai multe ori cu aleșii Puterii, care de fiecare dată au arătat faptul că o discuție așezată trebuie să aibă loc începând cu 2025, când nu mai sunt alegeri timp de câțiva ani. Marcel Ciolacu, președinte al PSD și viitor premier, preciza, la finalul lunii aprilie, după ce Camera de Comerț și Industrie a României propusese redefinirea comunei astfel încât să aibă minimum 5.000 de locuitori, iar orașul minimum 10.000 de locuitori, că formațiunile aflate la putere trebuie să încerce să mute limita pentru comune la 1.000-1.500 de locuitori. „O măsură administrativă, cu anumite comune care au sub 1.000-1.500 de locuitori, cred că ar fi o măsură oportună. Nu le desființăm, nu dăm cu napalm, nu suntem în războiul din Vietnam. Intră viceprimar la comuna limitrofă care e mai mare și astfel se face o comunitate. Trebuie găsite pârghiile administrative“, puncta Ciolacu.

La ultimul eveniment al Uniunii Consiliilor Județene din România, de la jumătatea acestei luni, șefa interimară a Senatului, Alina Gorghiu, care este și vicepreședintă a PNL, a subliniat că este necesară reorganizarea administrativă: „Suntem condamnaţi să gândim un proiect cu mai puţine primării care nu mai reprezintă pe nimeni, pentru că nu mai au locuitori“. Pe de altă parte, reprezentanta liberalilor a afirmat că schimbările ar putea avea loc după seriile de alegeri din 2024. „Când însă ne mai despart puţine luni de 2024, an electoral fără precedent în istoria României, abordarea descentralizării, a regionalizării trebuie ferită de abordările populiste. Tema însă trebuie asumată în 2025 ferm şi până la capăt de viitoarea majoritate“, a completat șefa interimară a Senatului.

Salariile cresc fără probleme

Klaus Iohannis a promulgat în luna aprilie modificările la Legea salarizării, prin care coeficientul salarizării primarilor și viceprimarilor se înmulțește cu 2.300 de lei, nu cu 2.080, ceea ce a dus la creșterea lefurilor cu aproximativ 10%. Cea mai consistentă creștere o are primarul Capitalei, de la 20.800 de lei la 23.000 de lei, în timp ce mărirea edililor de la cele mai mici comune este de la 8.320 de lei la 9.200 de lei. Toate aceste lefuri pot fi majorate cu până la 50%, dacă o primărie implementează două sau mai multe proiecte cu finanțare externă.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite