Exclusiv #RomâniaNeUnește | Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European: „Avem nevoie de solidaritate și respect”
0România este membră a Uniunii Europene de peste 18 ani, iar la ultimele alegeri pentru Parlamentul European, peste 8 milioane de români au votat, ceea ce arată maturizarea democratică a țării, cât și o așteptare clară: „Europa trebuie să livreze soluții”, spune vicrepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.
Cea mai mare realizare a României în Uniunea Europeană este faptul că a transformat apartenența într-un motor de dezvoltare, iar progresul țării din ultimii ani indică și o maturitate democratică, spune Victor Negrescu. De altfel, vicepreședintele Parlamentului European este de părere că „românii nu se privesc ca fiind la periferie, ci vor să conteze în cadrul deciziei europene, iar acum este momentul să folosim capacitatea și punctele forte pe care le avem pentru a juca în prima ligă europeană”.
Adevărul: Cum se vede România de la Bruxelles în acest moment?
Victor Negrescu: România este privită ca un stat cu potențial mare, cu un rol cheie regional și dispus să își asume responsabilități la nivel european. Un atu important pentru țara noastră a fost mereu perspectiva sa pro-europeană și faptul că a fost o țară stabilă într-o zonă cu multe provocări. Cu toate acestea, vulnerabilitatea în fața amenințărilor hibride și factorii politici extremiști au ridicat niște semne de îngrijorare cu privire la această stabilitate. Este însă momentul să folosim capacitatea și punctele forte pe care le avem pentru a juca în prima ligă europeană.
Ne-am afirmat pe plan european drept un partener politic de încredere?
Da. Iar exemplele sunt concrete. România a fost printre cei mai consecvenți susținători ai securității la Marea Neagră, ai politicilor de coeziune, ai regulilor europene, ai Republicii Moldova și ai extinderii Uniunii. Ne-am afirmat nu doar prin poziționări politice, ci și prin rezultate: am negociat bugete, am construit alianțe, am propus proiecte europene care aduc beneficii directe pentru oameni. Un exemplu clar este dat de pompierii români care deseori au contribuit la salvarea de vieți omenești în alte state membre. În Europa, seriozitatea se vede în fapte, nu în sloganuri. Și aici România stă mult mai bine decât acum câțiva ani.
Care sunt provocările cele mai importante cu care ne vom confrunta pe plan european anul acesta?
Avem trei direcții devin critice:
* O provocare importantă este securitatea europeană și nevoia de a avea o perspectivă comună la nivelul UE, în special în ceea ce privește zona Mării Negre, unde România este țară de frontieră și furnizor de stabilitate.
* Competitivitatea economică, cu accent pe industrie, digitalizare, inteligența artificială, energie și investiții europene.
* Reforma bugetară a UE, inclusiv discuțiile despre viitorul buget european pe termen lung, fondul de competitivitate european și politica de coeziune.
Toate ne privesc direct și necesită atât priorități clare și proiecte de anvergură, cât și o voce românească puternică și coerentă la masa deciziilor europene.
Cât de pregătiți eram atunci când am intrat în UE și cum se raportează România acum la celelalte state? Cât de mult am progresat?
Am intrat cu entuziasm, dar cu unele zone vulnerabile. Astăzi, România este o țară care a recuperat rapid decalajele: suntem printre campionii europeni la creștere economică, am modernizat infrastructura cu fonduri UE, avem performanțe remarcabile în digitalizare și am devenit un actor respectat pe teme precum bugetul Uniunii, educația, sănătatea sau securitatea. Suntem, fără îndoială, mai pregătiți, mai încrezători și mai influenți. Dar trebuie ca această influență să fie distribuită mai bine și mai corect pentru toți românii.
România România este unul dintre statele care depășesc prezența la vot de 50% pentru Parlamentul European. Ce arată aceste date despre țara noastră?
Arată că românii sunt conectați la proiectul european și înțeleg impactul direct al deciziilor de la Bruxelles. Unii își pun speranța că Uniunea Europeană poate rezolva multe din problemele de acasă. Acest lucru demonstrează că românii nu se privesc ca fiind la periferie, ci vor să conteze în cadrul deciziei europene. Prezența ridicată arată maturizare democratică și o așteptare clară: Europa trebuie să livreze soluții concrete și trebuie să aibă un accent mai mare pe coeziune socială și teritorială, inclusiv cu un rol mai mare în ceea ce privește educația, sănătatea sau siguranța.
Ce ar trebui să ne unească mai mult, ca națiune, în 2025?
Cred că ne pot uni obiectivele mari, nu conflictele mici. Dorința de a avea o Românie modernă, sigură, respectată și prosperă. Iar acum avem nevoie mai mult ca oricând de solidaritate, de dialog, de respect pentru munca celuilalt și de încredere în capacitatea noastră de a schimba lucrurile în bine. Avem nevoie de o viziune ambițioasă și clară pentru ca România să devină o țară dezvoltată și mai influentă în lume în anii care urmează.
Care credeți că este cel mai mare atu al României în Uniunea Europeană?
O combinație unică: o populație bine pregătită, o generație tânără creativă, resurse strategice importante și o poziție geopolitică esențială pentru securitatea continentală. România este, în același timp, un stat stabil, pro-european, cu potențial de creștere mare. În Europa, acest lucru contează enorm.
Care este cea mai mare realizare a României în UE, din perspectiva unui europarlamentar?
Faptul că am transformat apartenența la UE într-un motor de dezvoltare. Autostrăzi, spitale, școli, digitalizare, investiții în energie, aderarea la spațiul Schengen, drepturile europene: toate acestea nu ar fi fost posibile fără Uniune. Aproape 9 din 10 investiții publice din România au implicat și bani europeni. Toate acestea au fost posibile și pentru că regulile europene, de multe ori criticate și uneori complicate, au oferit predictibilitate. Dar, ca europarlamentar, văd și altceva: România a început din nou, printr-o serie de lideri în diferite domenii, să își impună agenda, să negocieze, să creeze politici și chiar să lanseze proiecte europene noi. Aceasta este maturitatea pe care mi-o doresc pentru România.
Ce proiecte europene ați dori să ajungă acasă, în România, cât mai repede?
Îmi doresc ca România să aibă o agendă clară privind dezvoltarea sa economică și socială, pornind de la două direcții mari:
* Proiectele strategice de competitivitate, precum o linie de tren de mare viteză, dezvoltarea industriei de apărare și a tehnologiilor cu dublă utilizare, conectarea tuturor regiunilor prin drumuri de mare viteză și proiecte de infrastructură ample, dar și atragerea unor investiții în noi tehnologii, precum gigafactory AI.
* Transformarea României în lider european, în materie de securitate cibernetică prin dezvoltarea centrului de competențe cu sediul la București, în zona de securitate maritimă, prin crearea hubului european în România, sau dezvoltarea zonei de AI, prin instalarea în țară a unor capacități europene de mare dimensiune.
După ce am participat la negocierea multor programe și fonduri europene, știu exact că acest lucru se poate dacă există mai multă voință și coordonare, dar și ce impact pot avea aceste proiecte pentru România.
Dacă ar fi să transmiteți un singur gând românilor din diaspora de 1 Decembrie, care ar fi acela? Dar pentru cei din țară?
Pentru diaspora: Să știe că România este și o să fie mereu casa lor. Au dreptul să fie nemulțumiți, să aibă așteptări mai mari, dar să nu uite să iubească România. Diaspora a jucat un rol cheie în povestea modernă a României europene și avem nevoie ca românii din diaspora să simtă românește oriunde în lume.
Pentru cei din țară: România a progresat enorm, dar încă mai avem multe de construit. Ce am reușit să facem până acum a fost spectaculos, și, chiar dacă a fost greu, acest lucru a fost posibil doar împreună: cu seriozitate, dialog și responsabilitate. Trebuie să învățăm să nu mai lăsam pe nimeni în urmă și să-i susținem pe cei mai buni dintre noi. Să avem încredere în România și să nu renunțăm la ambiția unei Românii dezvoltate, respectate și puternice în lume.
Se încarcă comentariile...
