Restanțele Coaliției: de la PNRR, energie până la legile educației
0Coaliția a amânat luarea mai multor măsuri în domenii-cheie, în unele cazuri fiind de neînțeles pasivitatea acesteia. Tergiversările pun în pericol și banii care vin din PNRR.
Deși promiteau finalizarea bugetului pentru anul 2023 în octombrie, proiectul bugetului de stat ar urma să ajungă în Guvern abia în noiembrie, când, inițial, era dorită deja adoptarea în Parlament.
Premierul Nicolae Ciucă declara încă de la începutul lunii septembrie că Guvernul dorește adoptarea în noiembrie a proiectului de buget pe anul 2023, mai devreme decât anul trecut, când a fost adoptat în decembrie. Șeful Executivului informa atunci, într-o declarație de presă comună cu președintele PSD, Marcel Ciolacu, că a discutat cu ministrul de Finanțe, social-democratul Adrian Căciu, iar în octombrie guvernanții vor avea prima variantă a proiectului. Suntem la final de octombrie, iar Puterea nu are nici măcar o schiță de buget.
Problema bugetului și măsurile financiare, în cârca PSD
„Dacă anul trecut am aprobat bugetul în decembrie, ne dorim, că tot este aici domnul Marcel Ciolacu, ne dorim să ne asumăm angajamentul ca în noiembrie să fie adoptat”, a conchis Ciucă.
Social-democrații sunt cei care au sarcina ingrată de a pregăti bugetul pentru anul viitor, fiind necesar să găsească și banii pentru creșterea pensiilor și a salariilor prevăzute. Potrivit unor surse politice „Adevărul”, va mai dura câteva săptămâni până când va fi gata primul draft, șeful de la Finanțe având pe cap și pregătirea rectificării bugetare, unde ar urma să aibă un munte de solicitări privind sprijinul cheltuielilor din administrațiile locale, chiar dacă zilele trecute au mai fost bani din rezerva bugetară.
Frână bruscă în cazul legilor Educației
Liderii Coaliției pare că au pus frână și în cazul legilor Educației, viteza fiind redusă considerabil de la momentul în care au fost publicate în transparență decizională, iscând o serie de controverse în jurul formei lor.
De altfel, fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, a și demisionat din funcție, motivând alegerea chiar prin dorința de a nu afecta parcursul proiectelor, după ce a a fost vizat de un scandal de plagiat. În locul său, la conducerea ministerului a fost numită Ligia Deca, fostă consilieră pe educație a președintelui Klaus Iohannis.
Deși inițial, proiectele legislative urmau să fie aprobate de Guvern și să ajungă în Parlament imediat după demisia lui Cîmpeanu, inițiativele nu au fost trimise nici până astăzi. Potrivit informațiiilor „Adevărul”, în acest caz ministerul mai are nevoie de cel puțin încă două săptămâni pentru a le înainta Guvernului spre aprobare.
Ceartă pe minister în timp ce Energia este blocată în comisiile Parlamentului
O mare problemă este și în privința OUG-ului pe energie, cel referitor la cine are dreptul la plafonare/compensare și cine nu. Modificările aduse proiectului de adoptare a OUG-ului stau de aproape două luni în procedură parlamentară, fiind ținut la comisiile de specialitate din Cameră, asta în condițiile în care suntem deja la finalul lunii octombrie.
Între timp, liderii Coaliției își aruncă săgeți în spațiul public pe tema energiei Potrivit unor surse „Adevărul”, după vacantarea postului de la Apărare în urma demisiei lui Vasiile Dăncu, PSD insistă cu îndepărtarea lui Virgil Popescu, fiind vizat portofoliul acestuia de către social-democrați.
Mai mult, șeful PSD a anunțat că partidul său are un draft cu modificările la Ordonanţa pe energie, afirmând că ar dori să vadă o propunere din partea actualului ministru. De asmenea, purtătorul de cuvânt al social-democraților le-a transmis colegilor din PNL că trebuie să accepte că reglementarea temporară a prețului la energie și gaze este singura „soluție viabilă”.
„Le propunem să nu mai stea încremeniți în trecut și să privească alături de noi spre viitor, adică să accepte că singura soluție viabilă este reglementarea temporară a prețului energiei și gazelor”, a spus Oprea, într-un răspuns pentru purtătorul de cuvânt al PNL, care a afirmat că este riscant ca după intrarea în vigoare a ordonanței pe energie să vină o schimbare atât de bruscă, cum ar fi revenirea la piața reglementată prin lege. Liberalul a și transmis în spațiul public că social-democrații trebuie să vină cu draftul pregătit în Coaliție.
Legea Avertizorului și pericolul pentru PNRR
Adevărata problemă a Coaliției care arde mocnit este proiectul legii avertizorilor, întrucât face parte din T2/2022 a PNRR, iar MIPE nu poate trimite o nouă cerere de plată către Comisia Europeană până nu a îndeplinit jalonul. Marcel Boloș a explicat la finalul unei ședințe de Guvern că în acest caz va trebui suspendată depunerea celei de-a doua cereri de plată din PNRR, fiind astfel întârziați și banii care ar urmă să îi revină României.
De altfel, ministrul Marcel Boloș a explicat pentru „Adevărul” că cele mai sensibile jaloane din PNRR sunt cele care privesc domeniul Justiției.
„Avem jaloane sensibile la fiecare cerere de plată pe care o depunem, Legea avertizorilor de integritate și apoi în trimestrele 3 și 4 avem și legile Justiției. (...) Aici trebuie să fim foarte atenți pentru ca această lege să fie adusă la standardele și cerințele pe care directiva UE le are în acest domeniu, cele mai sensibile jaloane sunt acestea care privesc Justiția”, a spus Marcel Boloș în cadrul interviurilor „Adevărul”.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a mai precizat în cadrul interviului că a doua cerere de plată „are ca şi lună de referinţă pentru trimiterea ei la Comisie luna octombrie. Această cerere de plată în valoare de 2,8 miliarde euro cuprinde cele 51 de jaloane şi ţinte aferente trimestrelor unu şi doi aferente anului 2022.
Potrivit unor surse „Adevărul”, Comisia juridică a camerei decizionale din Parlament mai așteaptă niște clarificări de la Ministerul Justiției și de la Comisia Europeană în ceea ce privește legea avertizorului de integritate. Proiectul se află momentan în forul decizional al Legislativului de mai bine de câteva săptămâni.
Se încarcă comentariile...
