Reforma bugetară, „îndulcită“ de Guvern. Marile compromisuri ale Coaliției
0Coaliția a hotărât măsurile pentru reforma bugetară, într-o formă „îndulcită“ față de variantele inițiale, renunțând atât la eliminarea unor posturi și ridicând plafonul pentru aplicarea unor beneficii.
La peste două luni de la începerea discuțiilor pe tema reformei bugetare, Guvernul vine cu o formă asumată a măsurilor pe care dorește să le ia, după îndelungi negocieri, nu doar între partide, ci și cu reprezentanții aleșilor locali.
La vârful funcțiilor guvernamentale, Coaliția a hotărât ca numărul total al posturilor de demnitate publică aferente funcțiilor de secretari de stat, consilieri de stat, subsecretari de stat, vicepreședinților și al funcțiilor asimilate acestora va fi redus până la data de 1 ianuarie 2024 cu minimum 25%. În penultima variantă, procentul era de minimum 30%.
La nivelul cabinetelor demnitarilor sau ale aleșilor locali, Puterea a avut grijă să nu supere masa primarilor. Prin urmare, vor rămâne cu oameni mai puțini la cabinete doar primarul Bucureștiului (maximum 6, în timp ce acum are cel mult 13), iar șefii de CJ și primarii de municipii, precum și prefecții, rămân cu maximum 4 oameni (scădere de la 6). Prin urmare, primarii de orașe sau comune nu vor mai avea problema concedierii de oameni.
Desființare de posturi, dar cu multe excepții
Guvernul vrea să desființeze posturile vacante, din aproape tot sectorul public, însă sunt adăugate numeroase excepții. Rămân nedesființate cele pentru care au început procedurile de concurs, cele suspendate sau cele unice. De asemenea, sunt categorii socio-profesionale întregi care nu vor fi afectate. Posturile vacante din magistratură (judecători și procurori), magistrații-asistenți sau personalul auxiliar din cadrul instanțelor și parchetelor nu vor fi desființate, situații similare fiind și la cele din învățământ, cele din sănătate sau cele care presupun munca pe proiecte cu finanțare din fonduri externe. De asemenea, nu vor fi desființate nici posturile sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională şi nici din zona culturală. În variantele inițiale, în aceste domenii era păstrat 30% din totalul posturilor vacante la momentul intrării în vigoare a legii.
O noutate a proiectului de lege este că aprobarea de posturi noi poate avea loc doar după 1 iulie 2024, prin memorandum la nivel de Guvern sau aprobarea de consilii locale sau judeţene. De asemenea, e desființată funcția de șef de birou, iar numărul posturilor de conducere scade de la 12% la 8% din totalul personalului din instituție.
Cine mai poate lua vouchere de vacanță
Voucherele de vacanță vor fi anual de 1.600 de lei, față de 1.450 de lei, dar vor fi primite doar de cei cu lefuri mai mici de 8.000 de lei net. Sunt scoși de la indemnizația de hrană bugetarii cu peste 8.000 de lei. În schimb, plafonul pentru sporul pentru condiții vătămătoare a fost ridicat de la maximum 1.500 de lei brut, față de 1.000 de lei în forma inițială.
Scade limita maximală a oamenilor din Consilii de Administrație, precum și a salariilor în consiliile de administrație. În cazul numărului de membri, e redus numărul acestora cu doi per fiecare Consiliu de Administrație. Și indemnizațiile acestora ar trebui să scadă, baza salarială maximă fiind diminuată la jumătate față de prezent. Adică atât indemnizația fixă, cât și cea variabilă, în funcție de performanța instituției, va fi înjumătățită.
În cazul conducerilor instituțiilor autonome aflate în subordinea sau coordonarea Parlamentului, cum sunt cazurile ANRE, ASF, ANCOM sau Banca Națională a României, lefurile șefurilor vor fi limitate la maxim 6 indemnizații brute lunare aferente funcției de ministru. O limitare la cel mult șase salarii brute de ministru (care încasează un salariu brut de 21.840 de lei) înseamnă un brut de maximum 131.040 de lei. Dacă scădem toate impozitele, rămâne la un salariu net lunar de 76.658 de lei.
De asemenea, angajații acestor instituții vor putea avea venituri de maximum 80% din lefurile pe care le au șefii lor. La nivelul instituțiilor autonome aflate în subordinea sau coordonarea Parlamentului va avea loc diminuarea cu 50% a numărului de consilieri de la cabinetele celor aflați la conducerea acestor structuri. Pentru aceste instituții e permisă păstrarea unor posturi vacante, dar să nu depășească 7,5% din numărul total de posturi vacante. De asemenea, orice încercare de înființare de posturi va putea avea loc doar după 6 luni de la intrarea în vigoare a acestei legi.
Problema banilor pentru evenimente
În continuare, una dintre probleme rămâne limitarea banilor care pot fi folosiți de autoritățile locale pentru evenimente. UAT-urile nu vor mai putea cheltui mai mult de 2,5% din veniturile proprii din exercițiul financiar precedent, fără a lua în calcul cheltuielile „destinate activităților sportive, recreative precum și instituțiile publice de cultură”. Față de ultimul draft, procentul a fost redus cu 50%.
Formațiunile din Opoziție au avut poziționări critice față de proiectul de lege pe care Guvernul vrea să-și angajeze răspunderea. USR l-a acuzat pe premier că minte românii, prin faptul că nu va crește taxele, însă acest lucru se întâmplă prin noul proiect, în timp ce încă nu sunt eliminate pensiile speciale. Forța Dreptei, prin deputatul Ionel Dancă (președinte al organizației Ilfov), susține că „Pachetul Guvernului Ciolacu de majorare a taxelor și impozitelor, susținut de PSD și PNL, bagă economia privată în austeritate și este un atac direct la nivelul de trai al românilor, care ne întoarce la criza din 2010 când s-au tăiat salariile. Acum, Ciolacu taie veniturile și puterea lor de cumpărare”. În schimb, PMP a cerut ca PNL să se retragă de la guvernare, iar ministrul Boloș să fie demis. Pe de altă parte, UDMR a cerut mai multe modificări pe zona de administrație locală, în caz contrar semnând moțiunea de cenzură a USR și Forța Dreptei.
Se încarcă comentariile...
