Presa internațională, după căderea Guvernul Mureșan: „Eșecul prelungește criza politică ce amenință ratingul de investiții al României”

Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan a fost respins miercuri, 30 septembrie, de Parlament, după ce Cabinetul nu a reușit să obțină cele 233 de voturi necesare pentru învestitură. Guvernul a primit 182 de voturi favorabile. Evenimentul a fost relatat pe larg de presa internațională, care tratează votul de miercuri drept o nouă etapă a crizei politice din România. Reuters, POLITICO și AFP au subliniat că impasul politic se prelungește, în timp ce situația economică dificilă și riscul asupra ratingului de țară sporesc presiunea asupra autorităților.

Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan a fost respins. Foto: Inquam / George Călin

AFP, BGNES și agenția chineză Xinhua: Impasul politic și ascensiunea extremei drepte

Agenția France-Presse a titrat că Parlamentul român a respins candidatul proeuropean la funcția de prim-ministru „pe fondul unui impas politic” și apreciază că situația poate alimenta în continuare ascensiunea extremei drepte.

AFP amintește că Mureșan a obținut 182 din cele 233 de voturi necesare și că rezultatul crește presiunea pentru găsirea unei soluții politice.

AFP pune eșecul votului și în contextul situației economice a României, menționând deficitul public ridicat și inflația, precum și avertismentele agențiilor de rating privind perspectiva negativă a țării. Agenția amintește că instabilitatea politică poate afecta ritmul reformelor necesare pentru reducerea deficitului.

În materialul său, AFP îl citează și pe analistul politic Cristian Pîrvulescu, care apreciază că președintele ar putea desemna un nou candidat la funcția de premier, posibil un tehnocrat, înainte de a recurge la alegeri anticipate. Potrivit analistului citat, un asemenea scrutin ar putea duce din nou la un Parlament fragmentat, dar cu o reprezentare mai puternică a extremei drepte.

Informația a fost preluată și de agenția bulgară BGNES, care a evidențiat adâncirea crizei politice și efectele acesteia asupra sprijinului pentru formațiunile de extremă dreapta.

Și agenția de presă chineză Xinhua a relatat despre respingerea Cabinetului Mureșan. Agenția l-a citat pe premierul desemnat, care a afirmat că partidele care au declanșat criza politică au ales să o prelungească. „Așteptăm să vedem care sunt următorii pași pe care îi va face președintele României”, a declarat Siegfried Mureșan.

POLITICO: Este pentru a doua oară când Parlamentul respinge oficial un candidat propus de Nicușor Dan

POLITICO scrie că Parlamentul de la București a respins candidatura lui Mureșan într-un moment în care criza politică durează de câteva luni, după destrămarea coaliției de guvernare. Publicația subliniază că este pentru a doua oară când Parlamentul respinge oficial un candidat propus de președintele Nicușor Dan și amintește că, în aceste condiții, intră în discuție și posibilitatea alegerilor anticipate.

Potrivit POLITICO, însă, președintele Nicușor Dan nu dorește dizolvarea Parlamentului și organizarea unor alegeri care ar putea modifica raportul de forțe politice. Șeful statului a pledat ca partidele aflate în conflict să ajungă la un acord și să susțină formarea unei noi coaliții.

În timpul vizitei sale în Cehia, înaintea votului, N. Dan a declarat că politicienii trebuie să țină cont de voința celor care le-au acordat mandatul și să găsească o soluție pentru încheierea crizei.

Reuters: „Eșecul prelungește criza politică ce amenință ratingul de investiții al României”

Reuters notează că Siegfried Mureșan nu a reușit să obțină votul de încredere al Parlamentului, iar situația prelungește criza politică din România și ridică noi semne de întrebare în privința stabilității ratingului de țară.

Votul de miercuri a reprezentat un nou eșec în încercarea de formare a unui Guvern cu puteri depline, în condițiile în care România traversează o perioadă de instabilitate politică prelungită.

Ce urmează după respingerea Guvernului Mureșan

Eșecul Cabinetului Mureșan readuce în discuție mai multe scenarii politice, inclusiv posibilitatea alegerilor parlamentare anticipate.

Constituția României prevede, la articolul 89, că președintele poate dizolva Parlamentul după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Legislativul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

Prin urmare, respingerea Guvernului Mureșan nu declanșează automat alegeri anticipate. Pentru ca această procedură să poată fi luată în calcul, trebuie îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de Constituție: să fie respinse cel puțin două solicitări de învestitură și să se împlinească termenul de 60 de zile calculat de la prima solicitare de acordare a votului de încredere.

Chiar și în cazul îndeplinirii acestor condiții, dizolvarea Parlamentului este o posibilitate aflată la dispoziția președintelui, nu o obligație constituțională. Înaintea unei eventuale dizolvări, șeful statului trebuie să consulte conducerea celor două Camere și liderii grupurilor parlamentare.